Berea e buna dar cu moderatie

Prof. univ. dr. GHEORGHE MENCINICOPSCHI, Director Stiintific al INSTITUTULUI DE CERCETARI ALIMENTARE, – R&D Bucuresti
Berea este o bautura alcoolica, slaba, obtinuta prin fermentatie, cu ajutorul tulpinilor de drojdie selectionate, Saccharomyces arlsbergensis sau Saccharomyces cerevisiae, din mustul de malt de orz, hamei si apa. Legea germana a puritatii berii (datand din anii
1500) stipuleaza faptul ca berea autentica se fabrica numai din apa de calitate, malt de orz, hamei si drojdie, printr-un proces de fermentare care dureaza in medie 60-70 de zile. Astazi, insa, berea se obtine cu preponderenta prin procedee tehnologice rapide, scurtandu-se perioada de fermentatie, utilizand atat malt din orz sau grau, cat si cereale nemaltificate, precum porumbul sau orezul, dar si enzime fungice (amiloglucozidaza), bacteriene exogene (alfa-amilaza, beta-gluconaza) si de origine vegetala (papaina). Se mai folosesc adjuvanti pentru filtrare si aditivi pentru stabilizarea spumei, iar in loc de conuri de hamei, acizi amari racemizati.
CE COLOREAZA BEREA
Berea poate avea culoare deschisa, blonda, sau bruna, in functie de modul de uscare a maltului. Pentru berea bruna se utilizeaza maltul torefiat, uscat pana cand au loc procese de generare a substantelor de tip caramel, care vor imprima atat culoarea inchisa, cat si aromele specifice acestui tip de bere.
Temperatura la care are loc fermentarea mustului este importanta pentru aroma si culoarea berii, deosebindu-se doua categorii: bere de fermentatie inalta (fermentatie la temperaturi de 15 - 24 grade C) si bere de fermentatie joasa (fermentata la temperaturi de 5 - 10 grade C). In timpul fermentatiei, glucoza este transformata de drojdii in alcool etilic si dioxid de carbon, care impregneaza produsul, facandu-l spumant.
4 PRODUSE NATURALE SUNT FOLOSITE PENTRU A OBTINE RACORITOAREA BERE
VALOAREA ALIMENTARA
O compozitie, medie, tipica pentru bere la 100 ml arata cam asa: proteine vegetale (0,25 g), apa (94 g), glucide disponibile (3 g), fibre alimentare lipsa, alcool (3 g), sodiu (10 mg), potasiu (35 mg), fosfor (20 mg), vitamina B1 (0,01 mg), vitamina B2 (0,02 mg), vitamina B6 (0,03 mg), niacina (0,6 mg), acid folic (4 g), densitate calorica 30 - 60 Kcal. Berea nu contine grasimi si nici colesterol, in schimb contine polifenoli cu actiune antioxidanta. Hameiul aduce berii un aport de izoflavone fitoestrogenice (humulina, lupulina) cu actiune usor sedativa, calmanta, cu efect de stimulare a apetitului si digestiei.
CE AVEM PE PIATA
La ora actuala, se fabrica o gama variata de tipuri de bere, din care cele mai importante sunt:
BEREA LAGER: este tipic americanobritanica si se obtine prin fermentatie joasa, de culoare blond-deschis, putin spumanta, usor amara si tarie alcoolica de 4 o v/v.
BEREA GERMANA: de fermentatie joasa, bogata in spuma si acid carbonic, cu tarie alcoolica de 3,5 – 4 o v/v.
BEREA PILSENER: produsa in Plzen, Cehia, incepand cu anul 1842, de fermentatie joasa, de culoare auriu clar cu reflexe verzui, spuma fina si persistenta, aroma pronuntata de hamei, amaruie, tarie alcoolica 4 grade v/v.
BEREA ALE: este o bere traditionala engleza, de fermentatie inalta, urmata de o fermentatie in sticla, de culoare aramie si gust pronuntat de hamei, cu tarie alcoolica mai mare de 4 grade v/v.
BEREA STOUT: bere irlandeza-londoneza, de fermentatie inalta, obtinuta din malt torefiat, de culoare bruna spre negru, spuma compacta, alba, aroma de malt si hamei, amara, fina, bere cu un corp bine exprimat si tarie alcoolica 3,5 – 7o v/v.
BERI DE MANASTIRE: bere produsa in cadrul unor manastiri dupa retete vechi traditionale, in special din Belgia.
BENEFICIILE BERII
Deoarece stimuleaza secretia sucurilor gastrice, este recomandata pe post de aperitiv digestiv. De asemenea, poate fi de ajutor in scopuri diuretice si laxative. Tinand, insa, cont de continutul sau de alcool si densitatea energetica ridicata, nu este indicat a fi consumata intr-o cantitate mai mare de o jumatate de litru pe zi.
CINE NU PREA ARE VOIE
Berea este contraindicata suferinzilor de hiperuricemie-guta, aerofagie, hipertensiune arteriala, maladii hepato-renale si cardiocirculatorii. Suferinzii de diabet vor consuma berea numai cu recomandarea medicului curant. Bolnavii de celiachie vor bea numai bere speciala, lipsita de gluten.
CARE-I CEA MAI BUNA?
Berea de calitate se imbuteliaza in ambalaje de sticla cu pigmenti protectori impotriva radiatiilor U.V., care pot denatura componentii berii. Berea de mare consum se imbuteliaza si in ambalaje de tip PET (polietilentereftalat) care insa trebuie ferite de lumina soarelui si de caldura, pentru a evita migrarea ftalatului, periculos pentru sanatate, in bere. De regula, aceasta bautura se serveste rece, la o temperatura optima de 6 - 8 grade C. Pentru un plus de savoare, berea blonda poate acompania felurile de mancare cu gust delicat, pe cand cea neagra se poate asocia cu alimentele cu gust mai intens.