Mancam carne

Prof. univ. dr. GHEORGHE MENCINICOPSCHI, Director Stiintific al INSTITUTULUI DE CERCETARI ALIMENTARE, - R&D Bucuresti
Digestibilitatea carnii difera in functie de continutul ei in lipide (de continutul in acizi grasi ai acestora). Grasimile cresc palatabilitatea (gustul si aroma) si satietatea carnii, dar scad drastic digestibilitatea si valoarea sanogena a acesteia. Prin indepartarea grasimilor, creste digestibilitatea carnii. Acizii grasi saturati din gra simile animale sunt aterogeni, fiind unul dintre factorii majori de risc in aparitia obezitatii, sindromului metabolic, dislipidemiilor, hipertensiunii, maladiilor cardiovasculare, cancerelor si boli lor neurodegenerative. Grasimile animale sunt stocate la bovine si porcine in stratul alb adipos (slanina, seu) sau intre fibrele musculare (greu de separat la preparare), pe cand la pasari grasimea se afla in piele, putand fi usor separata prin simpla indepartare a acesteia. Vanatul are in mod natural o carne saraca in grasime (sub 6% din carcasa), iar aceasta are un aspect galbui de consistenta slaba si un continut important de acizi grasi omega-3 cu lant lung, benefici pentru sanatate, in opozitie cu carnea grasa a animalelor crescute si ingrasate industrial. De aceea, este de preferat sa consumam carne, lapte de la ani male si carne, oua de la pasari crescute in sistem ecologic, din rase mai putin perfec- tionate, dar care au calitati mai sanogene, mai apropiate de starea si compozitia lor naturala, asa cum se gasesc la animalele si pasarile salbatice.
CAT DE DES O PUI PE MASA?
Carnea slaba de vita sau porc trebuie consumata cel mult odata pe saptamana si in cantitati mici la o masa. Carnea slaba de pasare poate fi consumata de doua ori pe saptamana. Intotdeauna carnea se va consuma in asociere cu garnituri de legume si nu cu paine, paste fainoase, cartofi (foarte nocivi sunt cartofii prajiti), mamaliga sau orez, deoarece altereaza digestia acestora, declanseaza meteorismul si fenomenele daunatoare de fermentatie intestinala, cu schimbarea compozitiei microflorei in favoarea bacteriilor de putrefactie nocive. De asemenea, la aceeasi masa nu se vor consuma carne si branzeturi care sunt si ele bogate in grasimi saturate, scazand si mai mult digestibilitatea carnii.
Carnea este practic lipsita de fibre alimentare si de aceea nu stimuleaza motilitatea intestinala, provocand constipatie si intoxicarea cu reziduuri a intestinului si intregului organism.
CARNEA DE PASARE
Este saraca in grasimi si in colesterol, are o densitate calorica mica si un indice de satietate ridicat, fiind usor digerabila.
Consumul de carne alba este important intr-o alimentatie echilibrata. Puiul contine fier, zinc, magneziu, vitamina B12 si alte elemente esentiale pentru sanatate.
CARNEA DE PESTE
Este cel mai usor de digerat, avand un continut scazut de tesut conjunctiv, fiind usor de mestecat si imbibat cu enzime digestive. In plus, carnea de peste gras din ape reci (somon, ton, sardine, pastrav, hering, cod, ma crou) contine acizi grasi Omega 3 (EPA, DHA) benefici pentru sanatate, in special pentru functionarea creierului, prevenirea maladiilor cardiovasculare, osteoartritelor si artritelor reumatoide s.a.
Consumul excesiv de carne, peste 100 g zilnic, determina cresterea concentratiei de acid uric si declansarea crizelor de guta. De asemenea, consumul exagerat de carne poate induce un sindrom de stres cu hiperactivitate tiroidiana si suprarenala. Aportul marit de aminoacizi ca triptofanul, fenilalanina, tirozina si metionina poate creste riscul de aparitie al amiloidozei caracteristice sindromului de senilitate precoce.
Suferinzii de hiperuricemie - guta - trebuie sa reduca aportul de carne de curcan, vitel, pre cum si cel de organe. Cu toate acestea carnea trebuie sa faca parte dintr-o dieta variata si echilibrata si nu ar trebui sa lipseasca din hrana copiilor si adolescentilor.
CARNEA DE VITA
Carnea de vita argentiniana, braziliana sau uruguayiana este considerata cea mai buna, datorita modului de cresterea vitelor in semisalbaticie, in selva (pampas), pe pasuni naturale cu o flora foarte variata, unde animalele fac miscare. Modul de viata si rasa confera carnii o calitate superioara din punct de vedere organoleptic. Indicat este sa nu o consumam mai in sange. Carnea de vita se digera foarte usor, atunci cand e preparata corect si e proaspata. In ciuda mitului, nu hraneste celulele cancerigene, dar excesul de carne, mai ales dupa 40 de ani, nu este indicat, in contextul unui stil de viata sedentara sau monotona.
Carnea de manzat (vita de unu, doi sau maximum trei ani) este cea mai buna, de preferat fiind cea mai slaba, nu cu grasime. Copiilor de la trei ani in sus trebuie sa le dam de doua-trei ori pe luna, intre 50-100 de grame. Carnea de vita este contraindicata consumului mai ales in cazuri de hematocheratoza si hepatite. Ideal este sa o mancam preparata la cuptor, fiarta, gatita in aburi ori la gratar (nu cu foc direct), dar nu prajita si nu pane! Se combina foarte bine cu o garnitura de legume sotate sau fierte ori cu ciuperci, dar nu cu cartofi, orez, paine, mamaliga sau paste fainoase!
1 MILION DE ROMANI PREFERA REGIMUL LACTOVEGETARIAN