Strugurii perlele toamnei

De la cea mai importanta carte a crestinilor, Biblia, la povestirile lui Homer sau la piesele de teatru ale Antichitatii, strugurii si vinul ocupa un loc principal in literatura universala, inca de pe atunci oamenii descoperindu- le calitati esentiale. Cea mai veche referire la struguri este din epoca Neoliticului, arheologii gasind, in 1996 in Iran, un mic depozit de borcane cu boabe de struguri. Se stie ca strugurii isi au originea in zona din nord-vestul Iranului, Turcia, regiunea fiind cu - noscuta in intrega lume pentru dulceata fructelor si savoarea vinurilor sale.
CE CONTIN?
Strugurii cresc in ciorchini si pot fi de nuante diverse: roz, negru, albastru inchis, galbeni sau verzi. Strugurii albi sunt de fapt verzi in interior si sunt derivati din strugurii purpurii. Diferentele dintre cele doua grupe principale de struguri – albi si negri – se datoreaza stoparii producerii de antocianine, substante care dau culoarea acestor fructe.
De altfel, cantitatea de antocianine si alti pigmenti chimici din familia polifenolilor din strugurii purpurii e responsabila pentru diversele nuante ale vinurilor rosii.
PROPRIETATI MEDICINALE
Polifenolii din struguri au proprietati antioxidante, iar compusii acestora scad numarul cheagurilor din sange si imbunatatesc ritmul cardiac. Numeroase studii au subliniat ca nivelul colesterolului din sange scade atunci cand se consuma mult vin rosu, si asta chiar daca se consuma la masa mancaruri grase. O suta de grame de struguri poate contine pana la 300 de calorii, dar si aproximativ 18 grame de zaharuri si 15 grame de fibre. Cea mai importanta vitamina din struguri este vitamina C, de aceea in multe regiuni strugurii cruzi sunt inca folositi la tratarea racelilor si pentru ameliorarea durerilor de gat. Strugurii mai contin calciu, magneziu, potasiu, deci sunt numai buni pentru tratarea anemiilor.






Adina Balan