Alcoolul mai nociv ca heroina

Concluzia socanta apartine expertilor din cadrul Independent Scientific Committee on Drugs (ISCD) din Marea Britanie, care au alcatuit un sistem propriu de evaluare a substantelor si au studiat gradul de nocivitate al drogurilor asupra corpului uman, luand in calcul si alti factori, precum costul folosirii lor pen tru siste mul de sa natate sau pentru sistemul penitenciarelor din fiecare tara. Astfel, pe o scara a gradului de periculozita te de la 0 la 100, alcoolul a fost evaluat cu 72 de puncte, hero ina cu 55 de puncte, iar cra ckul (un derivat din coca ina), cu 54 de puncte.
COMPASIUNEA ACCENTUEAZA STAREA DE RAU
Absenta empatiei si a emotiilor de mila din partea celor din jur scade nivelul de durere. Este un anunt facut de cercetatorii de la Universitatea din Toronto (Canada), la capatul unui experiment tematic. In cadrul acestuia, mai multi voluntari supusi unui impuls dureros au fost rugati sa evalueze gradul de durere inainte si dupa comunicarea cu un actor profesionist. Cu o parte dintre participantii la studiu, actorul s-a comportat amiabil, iar cu altii vizibil mai rece. Ulterior, datele privind aprecierea senzatiei de durere ale celor doua grupuri au fost comparate cu informatiile oferite de voluntarii din grupul de control, care nu s-au intalnit cu actorul. S-a constatat ca dupa comunicarea distanta, subiectii au resimtit impulsul dureros ca fiind mai slab decat inainte de intalnire, desi puterea lui era aceeasi. Cercetatorii spun ca descoperirea lor ar trebui integrata in construirea unor modele de comunicare intre medici si pacienti.
LIPSA DE CONCENTRARE STRICA DISPOZITIA
Oamenii petrec circa jumatate din timp imaginandu-si ca fac altceva decat activitatea pe care o desfasoara in momentul respectiv, aceasta lipsa de concentrare facandu-i sa fie tristi, sustin oamenii de stiinta de la Universitatea Harvard. Acestia au desfasurat un studiu, pe un esantion de 2.250 de oameni, in cadrul caruia participantii erau contactati in anumite momente, la intamplare, si intrebati ce activitate si ce stare de spirit aveau si, totodata, daca se gandeau la altceva decat la ceea ce faceau si daca gandurile respective erau placute, neplacute sau neutre. Rezultatele au aratat ca, in 46,9% din timp, subiectii erau distrati si ca aceasta lipsa de concentrare era, in general, cauza, si nu consecinta tristetii lor. De asemenea, sondajul a relevat ca activitatea sexuala este singura care ii determina pe oameni sa fie cu adevarat concentrati asupra a ceea ce fac si ca pe parcursul desfasurarii altor indeletniciri, spiritul vagabondeaza cel putin 30% din timp.