Agricultura cu mutanti genetici

Ca sa putem vorbi de efecte reale, organismele modificate genetic (OMG) ar fi trebuit sa fie cercetate pe o perioada mult mai lunga decat istoria lor relativ recenta. Unii cercetatori au comparat plantele modificate genetic cu E-urile alimentare. O serie de E-uri catalogate la inceput drept inofensive, cativa ani mai tarziu au fost interzise din cauza potentialului cancerigen. OMG-urile nu au o toxicitate acuta, insa, in timp, ar putea provoca boli grave, din cauza continutului genetic modificat si a pesticidelor incluse.
ROMANIA, PE LOCUL 3 IN TOPUL TARILOR EUROPENE
In afara de sase state din Europa care au interzis cultivarea plantelor modificate genetic, alegerea apartine fermierilor. Statele europene orientate spre culturi bio sunt: Franta, Austria, Polonia, Ungaria, Grecia si Italia. De cealalta parte, Statele Unite ale Americii, Argentina, Canada si China sunt cele mai active tari in domeniul cultivarii de plante modificate genetic. Cand vorbim de OMGuri, nu te gandi la rosiile si fructele fara gust pe care le stim cu totii. Aici e vorba de o selectie la nivelul speciei, care duce la scaderea calitatilor nutritive ale plantelor. Insa, nu pot fi incadrate la capitolul plante modificate genetic. La nivel mondial, principalele specii de OMGuri sunt: soia (36,5%), porumbul (12,4%), bumbacul (6,8%) si rapita (3%). Alte specii de plante transgenice s-au cultivat pe suprafete mai mici: dovlecel si papaya in SUA, orez in Iran, garoafe in Olanda. In prezent, Romania ocupa locul al treilea in Uniunea Europeana din punctul de vedere al suprafetelor cultivate cu OMG-uri, conform datelor Serviciului International de Achizitionare a Aplicatiilor Agricole Biotehnologice (ISAAA). Dintre plantele cultivate, porumbul e pe primul loc la noi.
14 ANI DE EXPERIENTE INCERTE
Plantele modificate genetic sunt create pentru a rezista mai bine la daunatori, la variatii mari de temperatura si pentru a asigura o crestere considerabila a productiei la hectar. O cultura transgenica presupune o crestere a productivitatii cu 8% pana la 30%. Prima incercare reusita de modificare genetica s-a facut in 1983, cand o gena rezistenta la antibiotic a fost introdusa intr-o plantatie de tutun. Primul aliment modificat genetic aprobat pentru comercializare a fost o cultura de rosii produsa in SUA, in 1994. Din 1996, cultu rile de OMG-uri au inceput sa ia cu adevarat amploare. In cei 14 ani, suprafetele cultivate cu astfel de plante au crescut permanent: in 2007, la nivel mondial, peste 114 milioane ha erau cultivate cu plante modificate genetic, cu 12% mai mult ca in 2006. In prezent, suprafata cumulata cultivata pe plan mondial cu plante transgenice este de 577 milioane ha. In 2009, sunt 25 de tari care cultiva in mod frecvent astfel de organisme. Daca in Europa, opinia publica este, in majoritatea cazurilor, impotriva noilor tehnologii genetice, in SUA si in tarile asiatice mutantii biologici sunt perceputi ca o speranta pentru acoperirea nevoilor de hrana la nivel global. Culturile de OMG-uri le pot contamina, prin polenizare, pe cele conventionale sau ecologice din jur, cu ajutorul vantului sau al insectelor.
CINE SPRIJINA BIOTEHNOLOGIA?
O serie de oameni de stiinta si organizatii medicale, precum Asociatia Medicala Americana (AMA), Academia {tiintei Nationale a Statelor Unite (US NAS) si Organizatia pentru Agricultura si Alimente a ONU, sustin agricultura cu organisme modifi cate genetic. In statele din Uniunea Europeana, pozitia vizavi de ingineria genetica este mai degraba negativa, cu toate ca cel mai recent eurobarometru arata ca procentajul celor care se opun organismelor modifi cate genetic a scazut de la 70% la 58%.
ROMANIA, MARE CULTIVATOARE DE OMG
Departe de a urma exemplul altor tari europene care au inceput rand pe rand sa scoata in afara legii plantele transgenetice, tara noastra continua sa le cultive fara nicio rezerva. Ba mai mult, aloca suprafete din ce in ce mai mari. Astfel, potrivit Serviciului International de Achizitionare a Aplicatiilor Agricole Biotehnologice (ISAAA), suprafata semanata cu porumb modificat genetic MON810 a depasit anul trecut 7.000 de hectare, comparativ cu anul 2007, cand erau cultivate doar 350 de hectare. Situatia este si mai grava in ceea ce priveste suprafetele de soia, cea de-a doua cultura modificata genetic oficial cultivata la noi. Conform unor asociatii de fermieri si chiar spuselor fostului country manager al companiei Monsanto (cel mai mare cultivator de OMG in lume) in România, in realitate, soia MG acopera 90% din totalul suprafetelor cultivate cu soia si nimeni nu detine controlul asupra situatiei. In plus, reprezentantii Greenpeace in Romania sustin ca in urma unor investigatii pe cont propriu au identificat o serie de experimente cu pruni si cartofi MG, care se desfasurau in statiuni de cercetare ale Ministerului Agriculturii. Ei au dovedit cu ajutorul echipamentelor speciale pentru testarea in camp si al analizelor facute ulterior intr-un laborator certificat din Austria, ca aceste culturi ilegale si situatiile de contaminare sunt reale pe tot cuprinsul Romaniei.

Georgiana Oprea