Gata cu stresul

Ritmul de munca si presiunea cotidiana pot deveni insuportabile. In valtoarea evenimentelor si intr-o lupta continua cu timpul se naste sentimentul unei presiuni apasatoare. Poti fi coplesita de o asemenea stare de spirit, dar corpul tau merita sa-i acorzi putin din atentia ta. Corpul nu minte niciodata, ci reflecta fidel ceea ce traiesti la nivel afectiv, fiind supapa prin care se descarca ceea ce incerci sa bagi sub pres. Simptomele specifice sunt usor de recunoscut: stare de nervozitate, somn agitat si neodihnitor, oboseala dureri de stomac, de cap, de ceafa sau de spate.
40% DIN ANGAJATII ROMANI SUNT PUTERNIC AFECTATI DE STRESUL DE LA SERVICIU
STRESUL POATE FI FOLOSITOR?
Da, pana la un anumit punct. Mobilizarea pe care o presupune faciliteaza adaptarea la situatiile dificile. In anumite limite, stresul este foarte util si necesar. Cat timp este de scurta durata si te motiveaza sa faci lucrurile pe care ti le propui, nu ai niciun motiv de ingrijorare. Problemele apar daca se prelungeste aceasta stare sau daca provocarile sunt prea multe si depasesc posibilitatile de actiune. Stresul ar putea fi definit ca o reactie de aparare a organismului - un raspuns normal la o situatie mai degraba anormala. Dupa un anumit interval de timp, stresul fizic provocat de durere poate sa degenereze in stres psihic. Acesta din urma se manifesta in situatii evaluate ca fiind dificile. De cele mai multe ori, dificultatea provine din perceperea unei discrepante intre solicitari si capacitatea de a le face fata. Stresul reflecta suma tensiunilor fizice, mentale si emotionale declansate pe fondul unor situatii la care consideri ca nu te poti adapta si pe care le percepi ca fiind amenintatoare. Felul diferit al fiecaruia de a se raporta la realitate confera caracter personal raspunsului la stres.
CUM SE MANIFESTA
IN PLANUL DISPOZITIEI AFECTIVE, stresul se poate resimti intr-o gama de stari similare, care merg de la nervozitate la tristete. Emotional, linistea sufleteasca se perturba cu temeri si nelinisti. Angoasa ca nu vei reusi, ca nu poti face fata alimenteaza indoieli care pot duce la slabirea increderii si a imaginii de sine. Coplesita de griji, aparent incapabila sa le duci pe toate, inevitabil te intrebi daca esti asa de puternica precum credeai.
COMPORTAMENTAL, exista riscul aparitiei unor excese, mergand pana la dependente. Deseori in perioadele dificile se face abuz de mancare si de dulciuri, chiar si de tutun si alcool. Uneori stresul se asociaza cu izolarea sociala si dezinteresul fata de activitatile considerate altadata
placute. In anumite cazuri se ajunge la depresie daca exista si o predispozitie in acest sens. Femeile si barbatii sunt sensibili la factori de stres diferiti si resimt altfel stresul. Desi femeile par mai rezistente la stres, exista riscul sa le afecteze pe termen lung. Reactia tipic masculina este de a lupta pentru a nu ceda, in timp ce tendinta feminina este spre grija si prietenie. Femeile reactioneaza mai mult la stresul interrelational. Barbatii raspund mai degraba provocarilor la adresa pozitiei de autoritate. Spre deosebire de acestia, care sunt mai inzestrati pentru reactia de tip lupta sau fugi in fata unui pericol, femeile se orienteaza catre sprijinul social.
LA NIVEL BIOLOGIC, prima reactie a corpului este transpiratia. Concomitent, bataile inimii se accelereaza, pentru a transporta rapid substantele chimice de activare prin fluxul sanguin, astfel incat fiecare parte a corpului sa fie pregatita pentru lupta. Raspunsul organismului uman la stres este la fel de instinctiv precum respiratia si se petrece fara a putea fi controlat.
Experientele de stres provocat la soricei au demonstrat ca se pot genera modificari cromozomiale. In acelasi fel devine posibil ca pe un fond genetic foarte asemanator, un individ sa experimenteze o boala, in timp ce altul poate ramane sanatos. Stresul provoaca deseori tulburari ale somnului, dereglari ale glicemiei si diverse dureri. Stresul prelungit ar putea sa fie factorul declansator al ulcerului gastric, diabetului, disfunctiilor sexuale, afectiunilor dermatologice si chiar al cancerului si al maladiei Alzheimer. Excesul de cortizol si de adrenalina are uneori efecte vizibile: caderea parului, cresterea in greutate si petele pe piele.
EXCESUL DE STRES DAUNEAZA
Stresul legat de lumea materiala, profesionala sau financiara aduce dificultati pe mai multe planuri. Starea de tensiune poate ajunge sa contamineze si non-materialul. Cand organismul inghite tot, nu mai face selectia intre alimentele materiale care trebuie sa ajunga in stomac si aerul non-material care trebuie sa mearga spre plamani. Aerofagia consta in inghitirea involuntara a aerului, de regula odata cu alimentele. Daca nu se evacueaza, aerul inghitit produce aerogastrita, adica balonarea stomacului. Stomacul tensionat care nu elibereaza aerul se umfla si produce un disconfort, o senzatie de saturatie, de prea plin. Ar fi utila putina detasare care sa permita relaxarea, pentru ca organismul sa se destinda si sa poata face din nou selectia. Sistemul digestiv este primul care sufera. Stomacul produce mai mult acid in timpul digestiei, pentru a conserva din energia de care este nevoie pentru a raspunde situatiei stresante. Digestia se incetineste, ca sa permita organismului sa se concentreze asupra luptei de aparare. In consecinta, se depun mai multe grasimi in jurul abdomenului, ca o rezerva de energie pentru orice eventualitate. Deosebit de sugestiv este faptul ca grasimile care se depun in jurul abdomenului se numesc tocmai colacei. Corpul se organizeaza inteligent sub aceasta forma, intentia fiind tocmai de a-si asigura colacul de salvare.
CUM SE PRODUCE STRESUL
Orice situatie dificila antreneaza in mod instinctiv masuri menite sa asigure supravietuirea. In conditii amenintatoare, creierul este programat sa trimita in corp semnale de alarma care sa pregateasca organismul pentru a face fata provocarilor. Glandele suprarenale secreta in corpul nostru hormonii instinctului de supravietuire, care sunt adrenalina, noradrenalina si cortizolul. Adrenalina asigura primul impuls energetic de care are nevoie organismul pentru a se apara in fata oricarui pericol, iar cortizolul este o rezerva importanta de combustibil. Totusi, corpurile noastre au fost programate sa reziste unui mediu salbatic, plin de pericole. Creierul inca mai poarta amprenta functiilor stravechi, menite sa asigure supravietuirea. Instinctele au fost mostenite si au radacini adanci in stresul experimentat pe timpul civilizatiilor stravechi, cand existau multe pericole fizice si situatii care puneau viata in pericol. In lumea moderna, cei mai multi dintre factorii care declanseaza stresul afecteaza mai degraba exigentele si asteptarile. Cu toate acestea, programul se deruleaza ca si cand ar fi vorba de o lupta fizica. Inundat de adrenalina si cortizol, organismul ramane de cele mai multe ori constrans de context. Cand se blocheaza actiunea pentru care s-a produs mobilizarea necesara, toata energia ramane in interior si provoaca starea de disconfort specifica stresului.
25% DIN MORBIDITATEA CARDIOVASCULARA ESTE ATRIBUITA STRESULUI
De aceea, reducerea numarului de calorii este o capcana periculoasa. Organismul resimte o astfel de schimbare ca pe o noua sursa de stres, ceea ce va creste productia de cortizol, pentru a face rezervele necesare in perioada de infometare. Dereglarea metabolismului este o consecinta. In perioadele de stres scade progesteronul, hormon asociat si cu fertilitatea. De multe ori, sansele de a ramane insarcinata pot fi crescute prin indepartarea factorilor stresanti. Cortizolul face sa creasca hipertensiunea arteriala si colesterolul rau, asociate cu riscul bolilor cardio-vasculare. Recent, stresul a inceput sa fie considerat responsabil de aparitia maladiei Alzheimer.
STRESUL TE LASA SI FARA PAR
Exista o legatura stransa intre incarcatura nervoasa si par. Se pare ca albim mai repede sub influent a stresului emotional. Se poate intampla ca o persoana care a suferit un soc psihic sau tensiuni nervoase indelungate sa albeasca. Din pacate, stresul re prezinta o cauza foarte des intalnita pentru incaruntire inca de la varste tinere. Si deficitul de somn si alimentatia dezorganizata sunt agenti stresanti pentru organism. De altfel, pe fondul unor emotii puternice, poate sa inceapa sa-ti cada parul. Caderea parului este in general legata de pierderea sau teama de a pierde ceva important. Poate fi vorba de siguranta locului de munca, de un angajament, de o fiinta draga, de un bun de valoare, de orice fel de pierdere. Stresul da dureri de cap (cefalee sau migrene) - fiind adesea manifestarea dificultatii de a accepta anumite ganduri, idei sau sentimente deranjante sau constrangatoare. Situatiile contradictorii, ideile nedorite si presiunile exterioare sunt tensiuni care se manifesta astfel. Tensiunea este data mai degraba de stresul de ordin afectiv.
Stresul iese prin toti porii. Eczema care se manifesta prin roseata si mancarime la nivelul pielii poate sa echivaleze cu o reactivitate puternica la agentii stresori. Crizele de eczema sunt frecvente in cazul stresului profesional.
EMOTII NEGATIVE
In perioadele difi cile si stresante, cel mai bun lucru este sa razi. Cauta motive de bucurie, inveseleste-te cu un program artistic, amuza-te pe seama ta cu o doza rezonabila de auto-ironie. Deseori oamenii mari se iau prea tare in serios si nu numai ca asta le complica existenta, dar daca te uiti atent sunt si caraghiosi. Cu putin umor, marile probleme isi gasesc solutii simple. Combate incordarea generata de stres cu activitati care-ti fac placere, pentru ca stimuleaza productia de endorfi ne. In timp ce cortizolul este hormonul stresului, endorfinele sunt hormonii placerii. Orice iti face placere contribuie la reducerea stresului. Mai mult, endorfi nele sunt si analgezice naturale, combat durerea si alina suferinta. Asa ca razi cat te tin puterile!

ALESSANDRA MUSTAREATA, psiholog