Optimismul excesiv

Daca este in raport cu propria persoana, lasa loc pentru o imagine de sine nerealista si fantezii de omnipotenta. Cand este proiectat in exterior, optimismul excesiv favorizeaza supraestimarea sistematica a sanselor.
COMPORTAMENTELE DE RISC se mentin pe fondul unui optimism exacerbat. Credinta ca tie nu ti se poate intampla este naiva si poate deveni periculoasa. In cautare de senzatii tari, risti sa te expui la accidente grave, daca abilitatile tale nu se ridica la nivelul asteptarilor. Spre exemplu, o asemenea credinta te poate indeparta de momentul in care decizi sa te lasi de fumat, cu unele consecinte ireversibile. Oricat de optimista ai fi, proiectele dificile sunt sortite esecului daca in realitate nu dispui de resurse suficiente.
AMANARILE SUCCESIVE care duc la taraganare pot porni dintr-o viziune exagerat de optimista. Uneori, mottoul mai bine mai tarziu, decat niciodata vine cu un pret. Datoriile neachitate la timp antreneaza penalitati, ca urmare a depasirii termenului de plata. Persoanele foarte optimiste au tendinta sa subestimeze sansele de a ajunge intr-o asemenea situatie, ceea ce le face mai vulnerabile, de fapt. Increderea ca vei putea respecta intotdeauna cu strictete termenii impusi te va predispune sa accepti cu usurinta niste penalitati exagerat de mari, cum este cazul unui card de credit. Intr-un ton optimist, vei porni de la premisa ca nici nu o sa ai nevoie vreodata, dar il faci totusi - ca sa fie. Deloc mica iti va fi mirarea dupa un timp, cand vei numara cateva salarii necesare pentru acoperirea datoriei acumulate incredibil de repede si rotunjite cu dobanzile aferente.
CHELTUIELILE NECHIBZUITE sunt favorizate tot de o atitudine excesiv de optimista. Pe principiul traieste clipa, risti sa-ti cheltuiesti tot salariul intr-o singura zi, daca pierzi din vedere aspectele pragmatice, precum grija zilei de maine. Revenind la cardul de credit, acesta este un aliat de nadejde, conceput tocmai in sprijinul acestei pulsiuni universale.
Exista o diferenta intre a fi risipitor si a investi in propria placere. Diferent a consta in masura, in acel dram de precautie, indispensabil echilibrului. Simtul raspunderii nu trebuie eclipsat de bucuria momentului, pentru ca reteta fericirii cuprinde mai multe ingrediente, printre care si o doza de chibzuinta.
CA MECANISM DE APARARE, optimismul excesiv poate functiona ca o forma de negare a realitatii. Uneori, afisarea unui stil pozitiv si foarte increzator este o metoda eficienta de camuflare a vulnerabilitatilor.
Este firesc sa tolerezi mai usor o persoana pozitiva. Asa ajungi sa crezi ca este de preferat sa afisezi optimismul, chiar in detrimentul unui comportament autentic. Negarea emotiilor negative asociate unor situatii mai putin placute este daunatoare echilibrului interior. Evitarea acelor aspecte incomode ale realitatii nu le face sa dispara si nu rezolva problema, oricare ar fi aceea. Confruntarea lucida duce intotdeauna la rezultate mai bune. Teama de esec care se ascunde in spatele optimismului excesiv se poate gestiona si altfel. Perfectiunea nu este conditia reusitei sociale - accepta ca a gresi este omeneste!
MINTE-MA FRUMOS...
Pana nu demult, se credea ca numai o viziune corecta asupra realitatii asigura echilibrul mental. S-a constatat ca iluziile pozitive contribuie la fericirea oamenilor. Marea majoritate a tinerilor isi imagineaza un viitor mai favorabil decat al celorlalti. Desi statistic reprezinta un nonsens, se pare ca realizarile celor mai optimisti tind sa raspunda asteptarilor.
Studiile arata ca supraestimarea unor abilitati sustine cresterea performantelor. Altfel spus, daca ai ceva mai multa incredere in tine decat ar fi realist, s-ar putea ca aceasta atitudine sa-ti fie favorabila. sansele de succes cresc odata cu increderea in fortele proprii, dar numai pana la un punct. O supraestimare grosolana nu mai are acelasi efect, ducand la iluzii disfunctionale, precum grandomania ori fantasma omnipotentei.
INTRE 6 SI 12 SAPTAMANI DUREAZA CA O PERSOANA SA-SI RECAPETE OPTIMISMUL.
Optimismul exacerbat te poate determina sa faci gesturi necugetate, pe care sa le regreti la un moment dat. Nu uita ca pana acum nu a plouat nicaieri cu bani, de exemplu!
TESTUL REALITATII se impune de la sine, mai devreme sau mai tarziu. Rezultatul depinde in mare masura de perceptia subiectiva a fiecaruia. Acest tip de perspectiva nu este pur obiectiva, dar te apropie de natura lucrurilor. O buna adaptare la realitate presupune sa fim la fel de constienti de aspectele pozitive, precum si de cele negative. Evitarea evidentelor care produc disconfort alimenteaza optimismul iluzoriu. Astfel, risti sa pierzi din vedere pericole ce ar putea fi evitate cu usurinta.
SELECTIVITATEA reprezinta o capacitate mentala permanenta, pentru ca ne deserveste si retroactiv. Sa ne imaginam ca, la finalul unei prestatii importante pentru tine, primesti atat critici, cat si laude. Desigur, preferi sa iei in considerare mai mult aprecierile. Dupa un timp, datorita memoriei selective, iti vei aminti de succesul rasunator pe care l-ai avut. Chiar daca este oarecum departe de adevar, te va ajuta sa fii mai increzatoare. Oamenii sunt inclinati sa-si minimalizeze defectele sau ariile de incompetenta, in comparatie cu importanta atribuita calitatilor.
S-a constatat ca aceste evaluari subiective difera de la caz la caz, in functie de particularitatile individuale. Fundamental, nu este nimic rau sa-ti faci curaj astfel, atata timp cat te apropie de succesul scontat.
ILUZIA CONTROLULUI explica de ce oamenii se comporta adesea ca si cum evenimente dependente de sansa s-ar afla sub controlul personal. Cand crezi ca poti controla cursul evenimentelor, supraestimezi probabilitatea intamplarilor pozitive si neglijezi riscurile. Chiar daca te motiveaza, iluzia controlului nu exclude erori regretabile. In schimb, ant iciparea neplacerilor ti-ar permite sa fii precauta si sa le eviti.
Optimismul nerealist culmineaza deseori dramatic. A exagera cu gandirea pozitiva este ca si cand te-ai amagi cu gandul ca tipul acela trasnet te iubeste in secret, desi sunt luni de zile deja de cand invitatia la cafea se lasa asteptata. Credinta per sistenta in anumite posibilitati este iluzorie atunci cand contrazice evidentele. Mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa privesti realitatea drept in fata.
ALESSANDRA MUSTAREATA, psiholog