Dieta in insuficienta renala

DR. LUANA SAHIAN, Consultant in nutritie MED CONSULT&CARE
Str. Naum Ramniceanu, nr. 21, ap 2, sector 1,
Bucuresti, 011615, Romania
Telefon: 0311.054.907 0744.496.124
www.luanasahian.ro
Insuficienta renala reprezinta diminuarea capacitatii de filtrare a rinichilor, asociata cu un dezechilibru al organismului in ceea ce priveste nivelul de saruri si apa, cu dificultati de reglare a tensiunii arteriale.
RECOMANDARI DIETETICE
Regimul alimentar trebuie sa fie hipercaloric, hipoproteic (in functie de toleranta proteica calculata), hiperglucidic, normolipidic/hipolipidic si normo- sau hiposodat (in prezenta hipertensiunii arteriale sau a edemelor). Mesele trebuie fractionate si sa aiba volum redus.
FARA SARE
Daca ne place sa mancam foarte sarat, in tesuturi vom avea mai mult sodiu, care va trage dupa el apa, ducand la umplerea cu apa (edemul) a spatiului dintre celule. Daca rinichii nu mai functioneaza normal, chiar si cu un aport corect de apa si sodiu, tot vor aparea probleme.
Se evita produsele cu un continut ridicat de sodiu: branza sarata, pastrama, conservele in saramura, maslinele, semintele, cuburile de bulion, supele la plicuri, mezelurile, carnatii, micii, chili, aromele pentru gratar, chipsurile, biscuitii sarati,
sosurile, gratarele, mancarea fastfood.
Foloseste arome si condimente in locul sarii de bucatarie. Redu la maximum folosirea conservelor de orice fel, chiar si a alimentelor congelate. In general, aportul de sodiu nu trebuie sa scada sub 2 g pentru fiecare 100 ml de diureza. Restrictia totala si brusca de sodiu poate duce la deshidratare extracelulara.
OBIECTIVELE REGIMULUI:
1 incetinirea progresiei bolii
2 reducerea fosfatemiei si a acidozei
3 diminuarea retentiei azotate
4 controlarea tensiunii arteriale
5 obtinerea unei stari de nutritie adecvate.
MAI PUTIN POTASIU
Dieta unei persoane care sufera de insuficienta renala trebuie sa contina mai degraba alimente sarace in potasiu, spre exemplu: mere, visine, fructe de padure, capsune, struguri, mandarine, pepene rosu, ana nas, morcovi, castraveti, ceapa, pa trunjel, ridichi si salata.
Potasiul joaca un rol foarte important in organism, fiind esential pentru transmiterea impulsurilor nervoase, pentru o buna functionare a inimii, a muschilor si a multor alte mecanisme fiziologice. Nivelul sau in sange este atent monitorizat de rinichi si cand se afla in exces va fi eliminat in urina. In insuficienta renala insa, acest lucru nu se mai intampla.
Trebuie evitate alimentele bogate in potasiu: piersici, avocado, banane, pepene galben, mango, portocale, papaya, prune, stafide si alte fructe uscate, broccoli, andive, ciuperci, rosii, varza de Bruxelles, cartofi, cafea, ciocolata, ceai, nuca de cocos si nuci. Le poti inlocui cu altele mai sarace in potasiu: mere, visine, afine, mure, zmeura, capsuni, struguri, mandarine, pepene rosu, ananas, morcovi, varza, porumb, castraveti, ceapa, patrunjel, ridichi si salata. Toate alimentele contin potasiu, cat de putin, dar tot il au. Fructele si legumele conservate contin mai putin potasiu decat cele in stare proaspata.
GRIJA MARE LA FOSFOR
Nivelurile de calciu si fosfor sunt de asemenea atent monitorizate. Daca nivelul sanguin al acestor minerale nu este corespunzator, atunci aporturile alimentare trebuie modificate. Fosforul se acumuleaza in sange si determina mobilizarea calciului din oase, cu care se va combina depunandu-se in tesuturile moi ale organismului. Cand se depaseste normalul (6 mg/dl), medicul va recurge la diverse masuri pentru a scadea nivelul sanguin al fosforului: va prescrie tablete de calciu asociate sau nu cu medicamente care vor lega fosforul din organism si-i vor grabi eliminarea. Evita cu regularitate sursele alimentare bogate in fosfor: derivate lactate, broccoli, sparanghel, cartof-dulce, porumb, mazare, fasole, peste (crap, sardine, creveti etc.), organe (ficat de pasare, ficat de vaca, plamani etc.), nuci, alune, germeni de grau, drojdii, produse de brutarie din faina integrala, tarate. Aportul de fosfor poate fi limitat prin reducerea consumului de lactate, dar pentru a preveni bolile osoase, trebuie administrate suplimente de calciu si vitamina D, in scopul controlarii echilibrului dintre calciu si fosfor din organism.
BEA PE INDELETE
Aporturile hidrice trebuie sa fie adaptate la volumul diurezei (cantitatea de urina emisa de bolnav), la care se adauga cantitatea de apa pierduta (prin diaree, varsaturi, transpiratie etc.) Astfel, calculul se face adaugand 500 ml la volumul diurezei. Lichidele se administreaza fractionat, in portii mici (inclusiv noaptea) pentru a preveni cresterea tensiunii arteriale. Pe masura ce insuficienta renala se agraveaza, rinichiul isi pierde capacitatea de a elimina apa. Medicul iti va spune exact cata apa ai voie sa bei in functie de cat de multa urina elimini in 24 de ore, de cantitatea de sodiu din dieta si de prezenta sau lipsa insuficient ei cardiace congestive (bolile renale predispun la aparitia bolilor de inima).
SUPLIMENTEAZA!
Alimentatia iti va aduce din abundenta vitaminele liposolubile (A, D, E, K), vitamina D fiind uneori suplimentata in functie de nivelurile sanguine ale calciului, fosforului si hormonului paratiroidian. Vei avea nevoie sa fi e suplimentate vitaminele hidrosolubile: vitamina C si cele din grupul B (B1, B2, B3, B6, B12 si acidul folic).
Suplimentele de magneziu nu sunt recomandate, deoarece pot creste nivelul seric al acestui mineral la pacientii cu afectiuni renale. In schimb, suplimentele de fier sunt importante, deoarece majoritatea pacientilor cu afectiuni renale in stadiu avansat sufera si de anemie severa. Anemia se intalneste frecvent la cei suferinzi de insuficienta renala cronica. Aceasta poate fi combatuta cu ajutorul suplimentelor de fier, acid folic, vitamina B6 si B12.
APROXIMATIV 1% DIN POPULATIE SUFERA DE INSUFICIENTA RENALA CRONICA, NECESITAND DIALIZA
Desi gustoase si zemoase, perele trebuie consumate cu mare precautie in caz de insuficienta renala, din cauza continutului ridicat de potasiu.