Parerea-specialistului
Invinge panica
Buna ziua. Va contactez pentru a va descrie cateva simptome care m-au pus pe ganduri. In general, nu sunt fricoasa si nu am ganduri negre. Insa, in ultima vreme, poate si din cauza stresului de la birou, m-am surprins reactionand foarte ciudat, la lucruri mici. Cand trebuia sa predau o lucrare, intr-o zi, am simtit o frica foarte mare si inima a inceput sa imi bata cu tarie. Vreo cinci minute am simtit ca ma sufoc si imi venea sa ma ascund de frica. Cred ca am avut un atac de panica, pentru ca la vreo cateva zile starea s-a repetat, cand eram acasa, singura, si am crezut ca aud un zgomot la usa. Vreau sa stiu daca e o reactie normala la stres sau atacul de panica e o boala si ce as putea sa fac sa diminuez aceste stari? Cu incredere, ANA-MARIA RADOI, Cluj
DR. LARISA IONESCU CALINESTI, Cercetator gradul II, medic primar medicina interna, competenta apifi toterapie, Institutul National pentru Medicina Alternativa si ComplementaraAnxietatea este un sindrom des intalnit in cabinetele de psihiatrie. In SUA, prevalenta sa este de 4,1%-6,6%, fiind mai frecventa la femei decat la barbati. Ea este adesea declansata de situatii stresante (boli somatice grave, moartea unei persoane apropiate, probleme financiare sau familiale), experiente traumatizante (razboi, dezastre naturale, accidente de circulatie), dezechilibre endocrine (hipertiroidism, sindrom premens trual), medicamente (betamimetice folosite in tratamentul astmului, cofeina, pseudoefedrina, unele antiinflamatoare, anorexigene).
CAUZE SI MANIFESTARI
De multe ori, cauza aparitiei anxietatii nu poate fi identificata, considerandu-se ca este vorba de un raspuns anormal determinat de dezechilibrul neurotransmita torilor implicati in reactia la stres: noradrenalina, serotonina, dopamina, acidul gamaaminobutiric (GABA). Pacientii dezvolta si simptome somatice: palpitatii, tremor, respiratie frecventa, care survin in crize asociate sau nu anumitor situatii (spre exemplu, atunci cand se afla in spatii publice - agorafobie). De multe ori, este vorba de un stres continuu legat de activitatea zilni - ca, o suprasolicitare a sistemelor neuroendocrine responsabile de integrarea armonioasa a omului in mediul in care este nevoit sa traiasca.
CUM SE TRATEAZA
Tratamentul conventional al atacurilor de panica cuprinde medicamente care actioneaza asupra neuromediatorilor cerebrali, fie prin cresterea cantitatii de serotonina (antidepresivele tri si tetraciclice, inhibitorii recaptarii serotoninei), fie prin potentarea neurotransmisiei GABA ergice (diazepinice).
Ajustarea chimiei neuronale poate avea efect pasager atat timp cat nu dispare cauza si atat timp cat majoritatea medicamentelor din aceste categorii au reactii adverse importante si creeaza obisnuinta si adictie.
Abordarea holistica are ca principal obiectiv reechilibrarea energetica si adaptarea organismului uman la ceea ce este stresant, dar nu se poate schimba. Terapia florala Bach, remediile homeopate, tehnicile de neurofeedback, acupunctura urmaresc, pe langa disparitia imediata a simptomelor, reintregrarea armonioasa a fiintei umane in viata de zi cu zi, in cele trei naturi ale sale: fizica, energetica si spirituala.
AJUTOARE DIN NATURA
In tratamentul starilor anxioase, fitoterapeutul are la dispozitie plantele nervine, cu actiune asupra sistemului nervos. Acestea sunt fie tonice stimulante, fie sedative relaxante. O alta categorie sunt plantele adaptogene care, pe langa efectele de crestere a rezistentei la stres, imunostimulare si energizare, optimizeaza si functionarea sistemului nervos. Dintre acestea, ashwagandha, ra- dacina de Withania somnifera, produs al medicinii ayurvedice, in duce o stare de relaxare si calm, fiind indicata in tulburarile anxioase, atacuri de panica, insomnie.
Dintre plantele nervine relaxante, sunatoarea (Hypericum perforatum), a fost cea mai intens studiata in ultimele decenii, fiind utilizata in depresie si anxietate sub forma de extracte standardizate in hiperforina si hipericina de tip fitofarmaceutic. Extractele de sunatoare au efect antidepresiv demonstrat clinic, similar antidepresivelor triciclice.
Un extract de sunatoare administrat timp de patru luni a dovedit eficacitatea in sindroame anxioase de tip obsesiv. Ca si antidepresivele de sinteza, sunatoarea poate avea un efect paradoxal stimulant la unii pacienti. Ea are si unele dezavantaje: instalarea mai lenta a efectului (de ordinul saptamanilor), fotosensibilizarea si modificarea metabolizarii unui numar mare de medicamente. Kava, radacina de Pyper methisticum, planta originara din Polinezia, unde este utilizata sub forma de bautura cu efect de calmare si relaxare in ceremonii religioase, este folosita sub forma de infuzie sau extracte standardizate, avand efect similar dozelor mici de benzodiazepine. Ca si la sunatoare, este necesar un tratament de cel putin o saptamana pentru a avea efecte notabile. Extractele de kava standardizate in kavalactone au efecte anxiolitice, sedative, anticonvulsivante, analgezice. Planta este hepatotoxica la unii pacienti, motiv pentru care este necesara monitorizarea probelor hepatice si nu este indicata la cei cu boli de ficat; iar in unele tari (Canada, Elvetia) este interzisa.
Partile aeriene de Passiflora incarnata prin apigenina au efect similar oxazepamului in tulburarile anxioase. Radacina de valeriana, Valeriana officinalis, prin valepotriati are efect calmant asupra excitabilitatii nervoase, reducand stresul, agitatia, tremorul. Iarba matei, Nepeta cataria, prin nepetalactone are efect relaxant muscular si anxiolitic. Baikaleinele din Scutellaria baikalensis sunt flavonoizi cu efect relaxant. Un efect interesant are ceaiul verde care, desi contine cofeina, prin polifenoli si aminoacidul teanina, are efect relaxant.
Plantele au avantajul actiunii nu numai la nivelul neurotransmitatorilor cerebrali, ci si asupra intregului organism, realizand un efect calmant, miorelaxant, antispastic asupra tubului digestiv, inimii si musculaturii bronsice, reducand simptomele somatice ale atacului de panica. De exemplu, melisa (Melissa officinalis), cu efectul ei calmant asupra tubului digestiv, previne spasmele dureroase abdominale, talpagas tei (Leonurus cardiaca), passiflora si scutellaria, prin efectul calmant cardiac, previn aparitia palpitatiilor. Conurile de hamei (Humulus lupulus), cariopsele si paiele de ovaz (Avena sativa) sub forma de tincturi sau extracte standardizate au efect sedativ, fara a crea dependenta.
CATEVA MASURI PREVENTIVE
1 Combaterea sedentarismului prin exercitiu fizic regulat, dar nu excesiv (s-a dovedit ca este mai bine sa ne miscam zilnic o jumatate de ora in aer liber, decat sa ne extenuam la sala de trei ori pe saptamana);
2 Combaterea hiperinsulinismului si hipoglicemiei prin mese la ore fixe, echilibrate, fara consum excesiv de glucide rafinate, o alimentatie alcalinizanta bogata in legume, cereale si fructe, cu continut moderat de proteine animale, fara substante excitante (cafea, cacao, ciocolata, ceai negru), alcool; si cu respectarea perioadelor de odihna;
3 Folosirea tehnicilor de relaxare- meditatie alaturi de psihoterapie, neurofeedback si echilibrare energetica (acupunctura).
Ca sa invingi spinoasa problema, e nevoie de o abordare holistica, prin care sa vizezi toate cele trei naturi ale fiintei umane: fizica, energetica si spirituala.
SUPLIMENTE NECESARE
Anumite suplimente alimentare, substante chimice ce intervin in metabolismul neuromediatorilor, s-au dovedit eficace in tratamentul atacurilor de panica. Astfel, inozitolul reduce semnificativ severitatea si frecventa atacurilor de panica dupa patru saptamani de tratament, fiind la fel de eficient ca fluvoxamina, un antidepresiv. S-adenozin L-metionina, cunoscuta ca SAM este eficienta in depresie, dar mai putin studiata in anxietate. 5-HTP (5-hidroxitriptofan) si L-triptofanul cresc nivelul de serotonina din creier, avand efect antidepresiv si anxiolitic. Suplimentarea cu vitaminele grupului B, vitamina C (in doza de cel putin doua grame pe zi), vitamina E, asociate cu efectul calmant al magneziului (800-1.200 mg pe zi) au efecte benefice asupra starilor de panica.
Anumite suplimente alimentare, substante chimice ce intervin in metabolismul neuromediatorilor, s-au dovedit eficace in tratamentul atacurilor de panica. Astfel, inozitolul reduce semnificativ severitatea si frecventa atacurilor de panica dupa patru saptamani de tratament, fiind la fel de eficient ca fluvoxamina, un antidepresiv. S-adenozin L-metionina, cunoscuta ca SAM este eficienta in depresie, dar mai putin studiata in anxietate. 5-HTP (5-hidroxitriptofan) si L-triptofanul cresc nivelul de serotonina din creier, avand efect antidepresiv si anxiolitic. Suplimentarea cu vitaminele grupului B, vitamina C (in doza de cel putin doua grame pe zi), vitamina E, asociate cu efectul calmant al magneziului (800-1.200 mg pe zi) au efecte benefice asupra starilor de panica.
Produse recomandate
NU TE PANICA!
Cand te sperii din aproape orice si ai frecvent atacuri de panica din senin, accepta ajutorul pretios al naturii! Foloseste Florit 26 pe baza de extracte de trandafir salbatic! Doar doua picaturi intr-un pahar de apa plata te vor ajuta sa-ti recapeti calmul si sa vezi lucrurile intr-o noua lumina, mult mai optimista! Terapia lui Bach este 100% naturala si nu are efecte secundare.
FLORIT 26 ROCK ROSE (TRANDAFIR SALBATIC) - Promopharma
Cand te sperii din aproape orice si ai frecvent atacuri de panica din senin, accepta ajutorul pretios al naturii! Foloseste Florit 26 pe baza de extracte de trandafir salbatic! Doar doua picaturi intr-un pahar de apa plata te vor ajuta sa-ti recapeti calmul si sa vezi lucrurile intr-o noua lumina, mult mai optimista! Terapia lui Bach este 100% naturala si nu are efecte secundare.
FLORIT 26 ROCK ROSE (TRANDAFIR SALBATIC) - Promopharma
Alte articole
Combate intepaturile si muscaturilor
Top articole- Cele mai fierbinti discutii
- Dieta perfecta
- Maraton kangoo jumps in Bucuresti
- horoscoooop
- Kangoo jumps Sector 2
- Valentine's kangoo party
-
Plafar on Facebook






