Matraguna

Planta ierboasa, perena, riguroasa, inalta de 0,5 - 1,5 m. In primul an, apare o singura tulpina, apoi mai multe tulpini drepte, ramificate, verzui spre violet-roscat. Frunzele sunt alterne, mari, de forma ovala, cu marginea intreaga. Florile sunt solitare la axialul frunzelor, ca niste clopotei, de culoare brun-violeta. Fructele, de marimea unei cirese salbatice, sunt negre, lucioase, cu numeroase seminte. Este o specie comuna, care creste in luminisuri, pe margini si taieturi de padure, in special de fag in etajul montan al Carpatilor. Datorita importantei pentru fitoterapie, a fost introdusa si in culturi.

COMPOZITIA CHIMICA SUMARA
Frunzele contin 0,20 % - 0,70 % total alcaloidic, exprimat in hiosciamina. Complexul alcaloidic este format din alcaloizi monociclici ca pirolidina, higrina, bellalarodina etc., alcaloizi esteri ai tropanolului: hiosciamina, atropina, atropamina, apoatropina etc. Frunzele mai contin acid crizatropic, asparagina, colina, vitamina C, substante minerale. Radacinile contin 0,40 % - 0,60% alcaloizi asemanatori cu cei din frunze.

ACTIUNE BIOLOGICA
Extractele din frunze si radacini actioneaza prin blocarea receptorilor colinergici la nivelul sinapselor neuroefectoare parasimpatice si accelereaza ritmul cardiac; diminueaza miscarile peristaltice intestinale si reduc secretiile, calmeaza spasmele musculaturii netede. In doze mai mari, excita sistemul nervos central (SNC) si provoaca midriaza (dilata pupilele), fapt cunoscut de femeile spaniole care-si puneau cateva picaturi din sucul plantei, diluate, pentru a cuceri barbatii cu ochii lor mari si frumosi. De fapt, numele de belladona, pus de botanisti, de aici se trage. Dozele mici de atropine produc scaderea secretiei salivare, urmata de uscarea mucoasei bucale si faringiene. Secretiile gastrice, pancreatice si bronsice scad, la fel si sudoratia. In doze mai mari se produce bradicardie, apoi tahicardie. In doze si mai mari, cand alcaloizii devin toxici pentru organism, se instaleaza o stare de excitatie psihica, delir si halucinatii. S-au semnalat intoxicatii grave cu fructe de matraguna, care creste in zmeurisuri, unde copiii au confundat fructele coapte ale plantei cu ciresele negre. Este suficienta ingera rea a cinci-sase fructe, pentru a ajunge la cazuri mortale.

RECOMANDARI
Consumati planta numai sub forma de produse fi tofarmaceutice precis dozate si numai la recomandarea medicului. In caz de intoxicatii, se intervine imediat cu spalaturi stomacale, carbune activ, purgative saline, tonic-cardiace si respiratorii si internare cat mai urgenta in spital.


OVIDIU BOJOR, Dr. Farm., Presedintele Patronatului Planta Romanica