Ecosistemul Marii Negre afectat de activitatile umane

Ai auzit de efectul fluture? Mai mult sau mai putin o metafora a teoriei haosului, acesta spune ca miscarea aripilor unui fluture intr-o parte a lumii poate provoca un taifun in alta parte a planetei. Daca asa stau lucrurile, disparitia unor specii de plante si animale poate declansa, in timp, un adevarat cataclism planetar! Unul din tre ecosistemele grav amenintate este chiar cel al Marii Negre. Din pacate, la aceasta contribuim din plin cu totii, in fiecare zi, chiar fara sa stim.
APA VIE, APA MOARTA
Apa vie din povesti nu e numai o poveste. Este apa capabila sa sustina viata plantelor si a animalelor care traiesc in ea - fapt care, in unele regiuni ale Marii Negre, e deja problematic. Dar a devenit moarta prin poluarea cu azot si fosfor aduse de raurile pe malul carora se afla diferite fabrici. De asemenea, apele ce iriga campurile fertilizate chimic ajung tot in mare. O cantitate uriasa de deseuri este deversata in regiuni care comunica si ele cu marea. Rezultatul este ca apa poluata inghite apa oxigenata in care traiesc pestii si nevertebratele, sufocandu-le. Astfel, sunt in pericol de disparitie sturionii, calcanii, scrumbiile, delfinii si alte cateva specii. Problema este ca Marea Neagra constituie un bazin aproape inchis, care nu are mai deloc posibilitatea sa-si purifice apele. In 1996, tarile din regiunea Marii Negre s-au pus de acord asupra unor masuri critice privind refacerea si dezvoltarea ecosistemului. Punerea lor in fapt este insa un lucru mult mai dificil. Numai Dunarea varsa in Marea Neagra anual 60.000 de tone de fosfor si 340 de tone de azot anorganic. Acesti doi compusi duc si la formarea in exces a algelor, care inmultindu-se foarte mult, creeaza o patura ce opreste si oxigenarea, si patrunderea luminii. Potrivit unui raport al Global Environmental Facility, Marea Neagra este cea mai degradata mare a planetei!
DIGURILE SI BRACONIERII
Digurile construite de-a lungul litoralului modifica directia si influenta curentilor asupra zonelor de mal. Materialele folosite pentru constructia lor contin si cantitati importante de sol terestru, care are un impact foarte serios asupra vietii marine. Acest pamant se depune peste nisipul sau sedimentul originar, acolo unde se reproduceau animalele, sufocandu-le. Problema este spinoasa, intrucat fara aceste diguri, marea inghite tarmul tot mai mult in fiecare an. In ultimele trei decenii Romania a pierdut 2.400 de hectare de plaja. Din lipsa di gurilor! Ca si cum toate acestea nu ar fi de ajuns, pescuitul ilegal face ravagii. Pentru a restabili echilibrul ecologic al marii, din 2007 s-a interzis folosirea anumitor unelete de pescuit care distrug toate speciile de pesti, chiar si cele care nu sunt vizate. Aceste unelte, insa, continua sa fie folosite, in mod ilegal. Astfel, delfinii prinsi in plasele braconierilor plutesc in zona in care sunt ele puse, tradandu-le prezenta. Pentru a evita acest lucru, braconierii ii taie pur si simplu in bucati si ii arunca in apa! Situatia este grava, intrucat chiar daca sunt prinsi, pescarii respectivi se aleg doar cu niste amenzi nesemnificative, de vreme ce continua sa-si faca meseria. Ecosistemul Marii Negre are nevoie de mai multe decenii pentru a-si reface echilibrul natural de acum 50 de ani - si aceasta in cazul stoparii imediate si complete a poluarii si exploatarii resurselor sale.
Pentru ca este un bazin aproape inchis si nu are posibilitatea sa-si curete apele, Marea Neagra risca sa devina o mare moarta, fara niciun peste in ea. Pescuitul ilegal accentueaza aceasta criza.
IN DOAR 50 DE ANI ECHILIBRUL NATURAL DIN MAREA NEAGRA A FOST DAT PESTE CAP
Aneta Voinea