1608_boabecafea

Adevarul despre cafea

Prof. univ. dr. GHEORGHE MENCINICOPSCHI, Director Stiintific al INSTITUTULUI DE CERCETARI ALIMENTARE, – R&D Bucuresti
Arbustul de cafea apartine botanic genului Coffea, care cuprinde numeroase specii. Arbustul de cafea produce fructe carnoase, un fel de cirese. Fiecare fruct are la interior doua seminte, cunoscute ca boabe de cafea. Aceste seminte sunt separate de invelisul carnos, uscate, prajite cu o anumita arta, amestecate de specialisti cunoscatori (blend), macinate si, in final, preparate sub forma cafelei, in felurite specialitati. Principalelespecii de arbusti de cafea cultivate sunt Coffea arabica – numita simplu cafea arabica si Coffea canephora, cunoscuta sub denumirea comerciala de cafea robusta. In comert se gasesc indeosebi cafele arabica 100% sau amestecuri de arabica robusta.
Arabica are un gust fin, parfumat, cu o aciditate pronuntata si un continut mai scazut de cofeina, conferind aroma cafelei. Robusta are, in schimb, un gust mai puternic si mai amar, conferind taria cafelei, datorita continutului mai ridicat de cofeina.
CARE E MAI TARE?
Calitatea cafelei este determinata de varietatea utilizata, de sistemul de cultura si de recoltare, de procesul de prajire si de cel de macinare, dar si de dozajul amestecului.
Astfel, macinarea fina este indicata pentru prepararea cafelei tip espresso, macinarea la granulatie mare este potrivita pentru modul de preparare la filtru, iar cafeaua cu granulatie medie pentru prepararea la ibric (cafetiera). Cafeaua solubila (ness) se prepara prin adaugare de apa rece sau fierbinte. Cel mai indicat mod de preparare a cafelei este cel la filtru si espresso. Cafeaua preparata la ibric retine o fractiune lipidica, asa-numitul factor X, suspectat de cresterea colesterolului in sange. Continutul de cafeina in cafelele obtinute prin aceste metode poate varia de la 110 mg la o ceasca de cafea la ibric, la 50 – 100 mg cofeina la o cafea filtru – espresso sau 50 – 60 mg cofeina la o ceasca de ness.
GUSTURI SI AROME
Cafeaua poate proveni din cele trei mari regiuni cultivatoare: Africa, Arabia, America Latina-Pacific, cu gusturi si arome specifice, care pot fi recunoscute prin degustare. Cafele cu arome intense de flori si fructe sunt cele din Kenya, Etiopia, Yemen. Cafele cu arome curate, vii, usor dulcege vin din Mexic, Guatemala, Costa Rica, Columbia. Cafelele din Jamaica, de mare altitudine, sunt faimoasele sortimente de cafea cu totul exclusiviste, produse in serii limitate, ce se adreseaza unui numar mic de clienti. Una dintre cele mai elitiste si mai scumpe cafele este Kopi Luwak, obtinuta din boabe care, in mod obligatoriu, au tranzitat, fara a fi digerate, tubul digestiv al unui mic mamifer indonezian – civeta.
COMPOZITIA CHIMICA A CAFELEI
Principalul component activ farmacologic din cafea este alcaloidul, cafeina. Chimic, cafeina este 1,3,7-trimetilxantina, avand rude apropiate, teofilina 1,3-dimetilxantina din ceai (Camellia sinensis) si teobromina 3,7-dimetilxantina din cacao. Toate aceste substante apartin familiei metilxantinelor, care au actiune stimulatoare nu numai asupra sistemului nervos central, ci si asupra muschiului inimii, determinand o crestere atat a pulsului, cat si a debitului cardiac. Tot sub efectul cafeinei se relaxeaza si musculatura bronhiilor, favorizand o respiratie mai buna. Cercetari recente au sugerat ca un consum adecvat de cafea protejeaza ficatul marilor bautori de alcool de riscul aparitiei cirozei hepatice. Conform stu diilor realizate in ultimul timp, s-au identificat in cafea peste 600 de compusi chimici diferiti: minerale circa 4%, din care mentionam potasiul (250 mg la 100 ml cafea espresso), magneziu, fosfor, proteine, aminoacizi, glucide, lipide, trigliceride, cafeina. Compozitia cafelei se modifica semnificativ in timpul prajirii, calitatea ei fiind in stransa legatura cu acest proces. Prin prajire, unii compusi se transforma, generand sute de substante volatile, care dau aroma, iar alti compusi dispar.
ALTE BENEFICII
Cercetari actuale au relevat capacitatea cafelei de a actiona ca neuroprotector impotriva maladiei neurodegenerative Parkinson. Echivalentul a una – doua cesti de cafea mentine productia de dopamina la un nivel normal, impiedicand neurodegenerarea, prin blocarea receptorului neuronal A2A raspunzator de aceasta boala.
Tot mai multe cercetari dovedesc si faptul ca un consum moderat de cafea neagra, de buna calitate, poate contribui la mentinerea functiei cognitive. Astfel, in timp ce alcoolul este liberatorul irationalului, cofeina este stimulent al rationalului. Cofeina este un stimulent indirect, intensificand activitatea cerebrala, deoarece lasa drum deschis stimulatorilor proprii ai creierului, care isi exercita astfel actiunea. Un consum insa mai ridicat de patru – cinci cesti de cafea pe zi poate avea un efect contraproductiv, inducand stari letargice. Cafeaua ar putea fi utila si in atenuarea reactiilor alergice, datorita capacitatii sale de a reduce concentratia histaminelor, produse ca reactie a corpului la un alergen.
CE O FACE ASA GROZAVA?
Cafeaua contine antioxidanti puternici, dintre care se remarca acizii clorogenici (250 mg la 100 ml de bautura) care scad probabilitatea de aparitie a diabetului de tip 2. Acest fapt se explica prin aceea ca acizii clorogenici si ceilalti antioxidanti polifenolici inhiba absorbtia glucozei la nivel intestinal, crescand in acelasi timp si consumul energetic, stimuland metabolismul bazal atat in cazul cafelei normale, cat si in cazul cele decofeinizate.
EFECTE NEDORITE
Un consum zilnic mai mare de patru – cinci cesti de cafea, corespunzand unei cantitati superioare de 450 mg cofeina, poate provoca persoanelor sensibile o accelerare a pulsului, insomnie, tremuraturi, transpiratie, tensiune arteriala crescuta. Pentru a evita aceste consecinte, se poate utiliza cafeaua decofeinizata.
RECOMANDARI
Cafeaua nu este indicata copiilor, dar poate fi consumata cu moderatie din adolescenta – maturitate. Modul preferat de consum al cafelei este cel al cafelei filtru sau espresso, cu putin zahar brut sau fara. In niciun caz, nu folositi amestecul cafelei cu lapte, frisca, creamer, deoarece cofeina se va absorbi greu, scazand efectul acesteia. Unele amestecuri bogate in adaosuri de grasimi vegetale, animale, topinguri devin si furnizori de calorii, astfel incat aceste cafele pot ingrasa. O cafea neagra neindulcita ne aduce doar doua Kcal, in timp ce o bautura pe baza de cafea cu frisca sau lapte ne poate aduce si cateva sute de calorii la o portie. Adevaratii cunoscatori prefera intotdeauna cafeaua neagra.
ALEGETI CALITATEA
Cafeaua poate fi contaminata cu micotoxine (aflatoxine) cu efect cirogen (cancerigen) sau cu metale grele (cupru, cadmiu) periculoase. De aceea, cafeaua trebuie cumparata numai din surse garantate de branduri recunoscute international pentru calitatea si siguranta produselor lor. Atentie, cafeaua poate fi usor falsificata! Asa ca evitati sa o cumparati din locuri nesigure.
IN CONCLUZIE
Pentru majoritatea consumatorilor sanatosi, cafeaua de calitate, corect preparata, consumata cu moderatie (una – doua cesti pe zi) are efecte benefice pentru sanatate. NU fortati organismul obosit, biciuindu- l cu cafea, alegeti odihna. NU asociati niciodata cafeaua cu alcoolul, fumatul, bauturile energizante si drogurile!
E BUNA PENTRU SANATATE?
Cafeina se absoarbe foarte rapid in corp, la nivel gastrointestinal, atingand concentratia maxima in sange dupa 15 minute, descrescand apoi, pana la disparitie, in cateva ore. Reactiile noastre la consumul de cafea sunt strict individualizate, astfel ca aceeasi cantitate de bautura neagra poate fi benefica pentru o anumita persoana, dar daunatoare pentru alta. Un consum de doua – patru cesti de cafea pe zi, care contin circa 150 mg cafeina, NU sporeste riscul maladiilor cardiovasculare, NU ridica nivelul colesterolului in sange si NU determina aritmie cardiaca. La unele persoane se observa o usoara, dar temporara, crestere a presiunii arteriale, comparabila cu cea indusa de unele activitati fizice obisnuite, cum ar fi mersul in pas vioi ori urcatul scarilor. De asemenea, consumul de cafea in limite normale NU influenteaza negativ nivelul de calciu si densitatea minerala osoasa si nici NU determina sarcini anormale. Mai mult, la barbati, prin stimularea motilitatii spermatozoizilor, se constata o imbunatatire a fertilitatii.
80% DIN POPULATIA LUMII CONSUMA REGULAT CAFEA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *