1778_pumnul

Agresivitatea

Atunci cand emotiile negative se manifesta prin vorbe sau prin fapte cu efect distructiv, vorbim de comportamente agresive. Agresivitatea este o forma de energie, care provine din interior si se descarca, de regula, in exterior. Scapata de sub control, agresivitatea poate duce la acte de violenta extrema. Victimele actiunilor agresive pot fi atat obiectele sau persoanele din jur, cat si propria persoana. Recunoastem imediat agresivitatea care este indreptata catre alte persoane sau obiecte. Ceea ce nu se observa cu ochiul liber este cum, atunci cand nu sunt exteriorizate, aceste trairi negative devin emotii reprimate. Pe fondul unei autocenzuri excesive, agresivitatea se poate intoarce impotriva ta, provocand suferinta fizica si psihica. Tendintele autodistructive incep cu acte masochiste aparent inofensive (tatuaje, piercing uri), continua cu diverse abuzuri (tutun, alcool, droguri) si, in ultima instanta, pot culmina cu tentative de suicid.
Dintr-un anumit punct de vedere, depresia este rezultatul emotiilor negative, care odata reprimate blocheaza energia negativa in interior, indreptand toate pornirile agresive impotriva propriei persoane. Ca orice comportament, atunci cand se manifesta in limitele normalitatii, agresivitatea nu e doar acceptabila, ci chiar sanatoasa. Ca lupta in slujba unei cauze nobile, ca aparare in fata pericolelor, ca afirmare a intereselor personale, agresivitatea este investita pozitiv. Problema patologiei apare acolo unde dispare respectul pentru integritatea fizica si morala.
Cercetarile arata ca femeile nu sunt mai putin agresive decat barbatii, ci doar c-o exprima in alte moduri, nu fizic.
FORMELE DE MANIFESTARE A AGRESIVITATII
Variaza, de la atacul cu sange rece caracteristic pradatorului, pana la defensiva. Uneori, cea mai buna aparare este atacul. Motivatia din spatele comportamentului agresiv este cea care face diferenta Stilul dominator este o expresie a nevoii de control, dar reprezinta o agresiune. Comportamentul dominant este o forma de agresivitate acceptabila din punct de vedere social. Multe agresiuni se comit motivate de ambitia de a obtine si a mentine un statut, de a exercita putere asupra celor din jur. Inselatoria si santajul sunt deopotriva arme folosite in lupta pentru respect si statut. Mare parte din atitudinile noastre sunt strategii de lupta care permit convietuirea civi lizata, fara prejudicii de natura fizica.
Violenta se exprima si ca agresiune verbala. A tipa, a jigni sau a face reprosuri poate sa aduca la fel de multe prejudicii. Nici barfa nu este straina de agresivitate. Perpetuarea unor zvonuri defaimatoare este tot o modalitate de a face rau celorlalti. Daunele morale sunt inca mai semnificative, pentru ca lasa urme mai adanci – lezeaza imaginea de sine. Ostilitatea este tot o forma de manifestare a agresivitatii. Neincrederea, critica, refuzul de a coopera, comentariile sarcastice, incapacitatea de a initia schimbari sau a face propuneri constructive, in ciuda nemultumirilor exprimate. Aceasta complacere in frustrare nu aduce resemnare, ci alimenteaza comportamentul pasivagresiv, care se dovedeste deseori mai greu de suportat decat agresiunile directe.
CEI TREI F
Din perspectiva cauzelor, putem considera comportamentul agresiv normal ca fiind rezultatul unuia dintre cei trei f: furie, frustrare sau frica. Chiar daca agresivitatea este intr-o oarecare masura determinata de functionarea creierului, angajarea in comportamente agresive perturba chimia organismului. Aceasta dubla legatura demonstreaza relatia stransa dintre fizic si psihic. Asemeni continutului care umple un vas peste masura, tensiunea nervoasa cauta o supapa prin care sa se descarce. Modelul hidraulic propune asemanarea impulsurilor agresive cu instinctele primare. Daca reactiile explozive ajung sa se consolideze intr-un tipar comportamental, se formeaza impulsivitatea, ca trasatura de personalitate.
TRECE CU MISCARE SI DESERT
Miscarea ofera o supapa pentru descarcarea agresivitatii autodistructive. Sporturile de contact si artele martiale s-au dovedit a fi mijloacele cele mai eficiente pentru gestionarea impulsurilor agresive. Psihoterapia deschide calea constientizarii emotiilor negative reprimate. Odata clarificate adevaratele motive de suparare, furia isi gaseste locul si nu se mai deghizeaza in atitudini antisociale. Vorba dulce, mult aduce, iar zaharul calmeaza spiritele! O echipa de cercetatori de la Universitatea din Ohio a studiat legatura dintre nivelul glicemiei si manifestarea agresivitatii. Glucoza din sange furnizeaza creierului energia necesara pentru stapanirea impulsurilor agresive. Concluzia studiului a fost ca o simpla bautura indulcita ajuta oamenii sa-si controleze pornirile agresive.
21% DINTRE ROMANI SPUN CA AU AGRESAT VERBAL PE ALTCINEVA IN TRAFIC
Totusi, comportamentul agresiv nu se datoreaza exclusiv acumularii tensiunilor interioare, ci este influentat si de stimulii exteriori. Canicula incinge atmosfera! S-a constatat ca numarul atacurilor violente creste considerabil in perioadele in care se inregistreaza temperaturi foarte ridicate. In concluzie, caldura ii face pe oameni mai irascibili si mai predispusi sa-si iasa din fire. Un profesor de la Universitatea din New Orleans a descoperit ca persoanele impulsive se disting prin anumite particularitati biologice. Dr. M. Stanford a constatat ca exista o legatura intre impulsivitate si activitatea creierului, cu precadere in acele arii responsabile de planificare, decizii rationale si autocontrol. Starea de calm se asociaza cu o slaba activitate corticala. Pe acest fond, stimulii din exterior pot declansa reactii contrastante, chiar disproportionate. Pe fondul unei stari de oboseala, epuizarea nervoasa ne face mai irascibili si ne predispune la astfel de raspunsuri necontrolate.
In termeni populari, aceste reactii explozive se numesc crize de nervi. Accesele violente mai pot fi provocate si de anumite leziuni cerebrale, epilepsie sau tumori, care afecteaza regiunile din creier responsabile de controlul emotiilor. Turbarea este bine cunoscuta pentru manifestarile agresive extreme pe care le declanseaza. Putini stiu ca virusul rabiei afecteaza doar creierul. Lobul temporal, hipotalamusul si amigdala sunt principalele arii corticale corelate cu manifestarile agresive. Boala psihica predispune la izbucniri violente. Tulburarea de personalitate sau psihoza de tip borderline se caracterizeaza prin schimbari bruste ale dispozitiei, reactii impulsiv-agresive la incitatii minime, precum si acte autodistructive repetitive. Solutiile optime pentru controlul comportamentului agresiv sunt miscarea si psihoterapia.
ELEVIZORUL NE FACE MAI RAI?
Problema violentei in mass-media a nascut multe controverse. Unele voci sustin ca vizionarea programelor cu continut agresiv ajuta la descarcarea tensiunii nervoase. Alti specialisti au demonstrat ca una dintre sursele comportamentelor agresive este invatarea, ceea ce inseamna ca modelul propagat joaca un rol decisiv. Chiar daca nu s-a ajuns la un consens in aceasta privinta, paradoxul consta in faptul ca interzicerea violentei creste criminalitatea. Comunitatile declarat pacifiste sunt marcate de mai multe morti violente decat cele care permit manifestarea comportamentelor agresive. Cu anumite limite, agresivitatea trebuie lasata sa se descarce, pentru ca acumularea ei va duce la rabufniri violente, cu consecinte grave.
Deloc intamplator, oamenii sunt extrem de sensibili la semnalele amenintatoare. Experimentele au demonstrat ca o figura furioasa se detaseaza mult mai repede dintr-o multime de fete zambitoare, decat invers. Insasi supravietuirea reprezinta motivul pentru care este mult mai important sa percepem pericolele. Comportamentele sunt in continua schimbare si evolueaza permanent, astfel incat sa faca fata provocarilor.
MII DE CUVINTE POT LEGA O PRIETENIE SI DOAR UNUL O POATE DISTRUGE
Manifestarile prin ridicari de voce (tipatul), racnetul, injuratul, vorbele jignitoare, blestemele, batjocura, reprezinta forme ale agresiunii verbale extreme.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *