Alimentația femeii în timpul sarcinii și alăptării

Alimentația femeii în timpul sarcinii și alăptării

Dr. Ana Culcer

Graviditatea şi lăuzia sunt stări fiziologice şi nu stări de boală şi trebuie considerate ca atare. Există încă mitul că orice gravidă sau mamă care alăptează trebuie să mănânce mult şi să se îngraşe pentru că mănâncă pentru doi. Acest lucru este fals: dacă se îngraşă foarte mult, gravida poate avea probleme cu menţinerea sarcinii. De asemenea, poate risca să dezvolte un diabet gestaţional care necesită regim şi tratamente speciale. Excesul de sare poate duce la dezvoltarea hipertensiunii de sarcină, cu întârzierea dezvoltării fătului, naştere prematură şi multe alte suferinţe ale copilului.
În timpul sarcinii, este bine ca gravida să aibă un regim complex care să includă toate proteinele, lipidele şi glucidele şi să excludă alcoolul, tutunul, cacaoa, băuturile acidulate sau alimentele despre care viitoarea mamă ştie că îi fac rău sau o balonează.
În funcţie de starea de nutriţie, în perioada sarcinii o femeie nu trebuie să se îngraşe mai mult de 12-15 kg. Gravidele au nevoie zilnic de 300 de calorii în plus faţă de o femeie neînsărcinată. Este bine să mănânce puţin şi des pentru a nu avea stări de disconfort.
Alimentaţia gravidei trebuie să conţină proteine animale şi vegetale, din cereale, brânză, ouă, lapte, cereale; grăsimi animale şi vegetale – unt, lapte gras, smântână, ulei vegetal; glucide – dulciuri, de preferat de casă şi mai puţin dulciuri concentrate –, pâine, cereale, miere; vitamine şi minerale din apă, fructe şi legume verzi.
Gravidele şi mamele care aleargă au nevoie suplimentar de calciu (lapte 500 ml/zi) pentru formarea şi consolidarea scheletului viitorului nou născut.
Rezervele de fier ale nou-născutului se formează în ultimele două luni de sarcină. O alimentaţie bogată în carne de vită, dar şi de pasăre, gălbenuş de ou, ficat, frunze verzi de salată, spanac, urzici va face să se nască un copil care să nu fie anemic, mai ales dacă este născut la termen.
Vitamina C şi cele din grupul B preluate din hrană vor face ca mama să aducă pe lume un copil sănătos, cu un sistem nervos bine dezvoltat. În schimb, lipsa acidului folic (B9) în primele 12 săptămâni de sarcină poate duce la naşterea unui copil cu malformaţii de tub neural, adică de sistem nervos central (creier şi măduvă) – hidrocefalie, mielomeningocel –, adesea copilul fiind irecuperabil. Dacă o mamă a avut un copil cu o astfel de malformaţie, la sfatul medicului ea trebuie să primească acid folic înainte de următoarea sarcină şi în primul trimestru.
Pe perioada alăptării, mama poate avea o alimentaţie normală, fără toxine. Se vor exclude alimentele la care mama este alergică (lactate, alune, peste, fructe de mare, căpşuni etc.) sau care-i dau mamei tulburări digestive. Să nu uităm că tulburările digestive ale mamei care alăptează influenţează negativ copilul, care va avea colici abdominale, cu suferinţă şi agitaţie.
Sugarul alăptat are nevoie în plus de vitamina D şi fier, altfel laptele matern îi asigură toate necesităţile până la vârsta de 6 luni.
Cea mai bună cură de slabire pentru mamă este alăptarea exclusivă timp de 6 luni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *