shutterstock_113204029

Anotimpurile, crononutriția și bioritmurile umane

 

shutterstock_113204029

Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi

Cronologia umană studiază bioritmurile corporale contribuind la înțelegerea fiziologiei normale, dar și a patologiei omului modern. Cronobiologia integrează a patra dimensiune, și anume timpul, în contextul natural al fenomenelor biologice care se desfășoară începând de la nivel celular. Să nu uităm că, de fapt, „trăim și murim la nivel celular.”

 Bioritmul este o caracteristică aparţinând tuturor fiinţelor vii, deci şi omului, de a anticipa iminenţa unui eveniment previzibil care se produce cu regularitate, ca o reacţie de adaptare la mediu. Adaptarea organismului la mediu se poate realiza prin cicluri de timp cuprinse în gama secundelor, minutelor, orelor, circadiene (ciclu zilnic zi-noapte), săptămânal, lunar (ciclul menstrual la femei) sau sezonier (anotimpuri). Bioritmul este, de fapt, variaţia periodică a funcţiilor fiziologice ale organismului (perioade MESOR: Midline Estimating Statistic of Rythms).

Pentru a funcţiona, a rămâne sănătos şi a se putea adapta mediului înconjurător, organismul uman îşi utilizează bioritmurile în mod automat. Aceste bioritmuri, de-a lungul existenţei speciei umane, au fost înscrise în propriul nostru genom, în cromozomul 4.
Astfel, pe lângă alţi parametri fiziologici ai organismului, şi comportamentul alimentar este guvernat de bioritmuri, în special de cele circadiene (noaptea nu mâncăm, ci dormim), lunare, sezoniere (anotimpuri).

Spre exemplu, studiile de cronofiziologie au demonstrat că stomacul are şi o activitate secretorie, cu ritmicitate circadiană, independentă de aportul de alimente. Bioritmul digestiei este reglat şi hormonal, cortizolul (hormonul stresului) având un rol important în acest proces. Pe parcursul unei zile, cortizolul este secretat în trei valuri principale, inegale ca intensitate, la un interval de 4 – 6 ore. Fiecare val secretor de cortizol declanşează un flux de insulină, provocând hipoglicemie şi senzaţia de foame care, la rândul ei, acţionează asupra stomacului, ficatului şi pancreasului exocrin. După ingestia de alimente şi digestia acestora apare senzaţia de saţietate şi oprirea voluntară din mâncat.

Primul şi cel mai puternic val de cortizol apare cu circa 2 ore înainte de trezirea din somn, dimineaţa, inducând secreţia de insulină. De aceea, micul dejun chiar ar trebui să fie cea mai consistentă masă din zi, peste care nu ar trebui să sărim. Foamea exagerată din timpul serii este expresia unei proaste gestionări a consumului de alimente din timpul dimineţii şi prânzului, când se consumă frugal snacks-uri, chips-uri (junk food) sau chiar nu se consumă nici un fel de alimente.

Anotimpurile au o mare influenţă asupra bioritmurilor corpului. Anotimpurile de tranziţie între vară şi iarnă, primăvara şi toamna, sunt deosebit de stresante, activând frecvent bolile cronice, ca ulcerul şi reumatismele. De aceea trebuie să ne adaptăm consumul alimentar, calitativ şi cantitativ, şi în funcţie de anotimp.

VARA

În condiții de temperatură ridicată sau în zilele caniculare, bioritmurile celulare se intensifică, energia se amplifică. Culoarea roşie este asociată verii, iar organele care trebuie susţinute în mod special sunt sistemul gastrointestinal (intestin subţire) şi sistemul cardiovascular (inima). Aportul caloric trebuie să fie mai redus decât în anotimpul rece, dar cu densitate nutriţională ridicată. Vom prefera deci alimentele în stare crudă: legume, fructe bogate în apă, enzime active, vitamine, minerale, fibre, antioxidanţi. Iată, mai jos, o listă a unor alimente indicate în sezonul cald, canicular

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *