1920 x 842 px_banner revista plafar

Cum îmbunătățim obiceiurile alimentare ale copiilor

1920 x 842 px_banner revista plafar

Dat fiind că una dintre problemele actuale cele mai preocupante și arzătoare este obezitatea infantilă, veți găsi în acest articol câteva sugestii care ar putea să vă ajute copiii să adopte un stil de viață mai sănătos și mai activ.

Pe măsură ce cresc, copiii dobândesc cunoştinţe şi asimilează concepte. Primii ani de viaţă sunt ideali pentru a le oferi celor mici informaţii despre alimente şi pentru a promova obiceiuri alimentare sănătoase. Această educaţie alimentară poate fi făcută în casă de către părinţi, care trebuie să fie un model de urmat şi prin furnizarea unei diete echilibrate şi variate.

Iată câteva recomandări pentru îmbunătăţirea obiceiurilor alimentare ale copilului dvs.

  1. Părinţii sunt cei care controlează ce intră în casă. Dvs. sunteţi cei care decideţi ce alimente cumpăraţi şi când să le serviţi. Chiar dacă, de multe ori, copiii pun presiune pentru a cumpăra alimente mai puţin nutritive, adulţii sunt cei responsabili în momentul cumpărării. În casă, copiii au acces doar la ceea ce este disponibil în dulap sau frigider.
  2. Lăsaţi-i pe copii să aleagă ce vor să mănânce din opţiunile pe care le oferiţi. Este important ca părerea copilului să fie pusă în valoare. Planificaţi opţiunile disponibile pentru mesele de prânz şi de seară şi lăsaţi-i să aleagă ceea ce doresc în anumite ocazii.  
  3. Nu-i obligaţi să mănânce tot din farfurie. Permiteţi-le copiilor să se oprească din mâncat atunci când se simt sătui. Dacă trebuie să cureţe farfuria, nu vor mai putea răspunde semnalelor propriului organism, când acesta le transmite că sunt sătui.
  4. Învăţaţi-i de mici. Preferinţele alimentare se dezvoltă de mici, de aceea copiilor trebuie să li se ofere varietate. Gusturile încep să se formeze când încă sunt bebeluşi. E posibil să fie nevoie ca acelaşi aliment să fie introdus de mai multe ori, cu diferite ocazii, până să fie acceptat. Nu forţaţi copilul să-l mănânce, propuneţi-i să guste.  
  5. Rescrieţi meniul pentru copii. Cine zice că ei vor să mănânce doar hot-dog, pizza, hamburgeri şi paste cu caşcaval? Când mâncaţi în oraş, lăsaţi-vă copiii să încerce noi feluri de mâncare şi s-ar putea chiar să fiţi surprinşi de dorinţa lor de a experimenta. Daţi-le puţin să guste şi din ce aţi comandat pentru dvs.  
  6. Eliminaţi băuturile bogate în zahăr. Băuturile răcoritoare şi alte băuturi îndulcite aduc un exces de calorii şi pot interfera cu o bună nutriţie. Apa şi laptele sunt cele mai bune băuturi pentru copii. Sucurile sunt bune atunci când sunt 100% fruct, dar nu sunt esenţiale dacă copilul mănâncă cantitatea zilnică recomandată de fructe. Atenţie la intoleranţe, dacă cel mic nu tolerează lactoza, daţi-i lapte fără lactoză.
  7. Limitaţi-le dulciurile. Ocazional pot fi acceptabile, dar nu permiteţi ca desertul să fie motivul principal pentru care mănâncă celelalte feluri. Atunci când desertul este premiul pentru a mânca, copiii vor da, în mod firesc, valoare mai mare desertului. Încercaţi să vă menţineţi neutri în ceea ce priveşte alimentele.
  8. Nu folosiţi mâncarea ca formă de dragoste. Atunci când alimentele sunt folosite pentru a recompensa şi pentru a arăta dragostea, copiii pot ajunge să le folosească pentru a se lupta cu stresul şi cu alte emoţii. Oferiţi-i îmbrăţişări, laude şi atenţie în loc de dulciuri.
  9. Copiii vă urmează exemplul. Mâncaţi cât mai sănătos pentru a fi cel mai bun exemplu posibil pentru copiii dvs., învăţându-i astfel obiceiurile alimentare bune. Alegeţi mese bogate din punct de vedere nutriţional, mâncaţi la masă, nu în fotoliu, şi nu săriţi mesele.
  10. Daţi alimentelor mai puţin preferate de copiii dvs. o formă mai atractivă. Cea mai rea metodă de a vă convinge copiii să mănânce aceste alimente este să le oferiţi sistematic gătite şi prezentate într-o formă puţin atractivă. Încercaţi, de exemplu, să stropiţi legumele cu ulei de măsline.

Importanța activității fizice la copii

Dată fiind creşterea sedentarismului şi epidemia de obezitate constatate în prezent, este din ce în ce mai important să se promoveze activitatea fizică de la vârste cât mai fragede.

Se poate defini drept activitate fizică orice activitate care pune copilul în mişcare, care sporeşte viteza de respiraţie şi bătăile cardiace. Există diverse modalităţi de a-i activa pe copii din punct de vedere fizic, la orice oră din zi.

Beneficiile activităţii fizice:

  • Sociale: creează momente de distracţie cu prietenii. Reduce comportamentul antisocial, inclusiv agresivitatea şi acţiunile destabilizatoare. Dezvoltă abilităţi de cooperare şi de lucru în echipă.
  • Emoţionale şi intelectuale: îmbunătăţeşte stima de sine şi încrederea. Sporeşte concentrarea şi capacitatea de gestionare a stresului şi a anxietăţii.
  • Sănătate: reduce riscul de a dezvolta diabet de tipul 2 şi boli cardiovasculare. Îmbunătăţeşte condiţia fizică, inclusiv coordonarea şi abilităţile motorii. Diminuează riscul creşterii în greutate, este benefic pentru dezvoltarea muşchilor, fortifică oasele şi promovează creşterea şi dezvoltarea corespunzătoare.

Recomandări 3 – 5 ani

Copiii mici şi de vârstă preşcolară trebuie să fie activi fizic, în fiecare zi, cel puţin 3 ore, cu menţiunea că acest interval trebuie distribuit cu discernământ pe parcursul întregii zile. Activităţile trebuie să fie uşoare, precum ridicările, mersul cu spatele, practicarea diverselor jocuri.

Sugestii

  • să practice jocuri cu mingi de diverse mărimi
  • să se învârtă şi să alerge în zig-zag
  • jocuri cu baloane: să le lovească cu picioarele şi cu mâinile, încercând să le ţină în aer, fără să atingă pământul, cât mai mult timp
  • să facă baloane de săpun şi să le urmărească
  • să joace de-a v-aţi ascunselea, să alerge pe piste cu obstacole improvizate
  • să danseze pe muzică pentru copii
  • să meargă desculţi pe diferite tipuri de suprafeţe, precum iarba şi nisipul
  • să imite mişcările animalelor
  • să se deghizeze şi să imite diferite personaje
  • să meargă pe jos în loc să stea în cărucior

Recomandări 5 – 12 ani

Copiii cu vârstele cuprinse între 5 şi 12 ani trebuie să acumuleze în fiecare zi cel puţin 60 minute de activitate fizică de intensitate moderată spre viguroasă. Copiii trebuie să desfăşoare activităţi care să le fortifice muşchii şi oasele de cel puţin de trei ori pe săptămână. Pentru a obţine beneficii suplimentare pentru sănătate, copiii pot participa, de asemenea, la mai multe activităţi care să mărească numărul de ore de exerciţiu fizic făcut pe zi.

Activităţile de intensitate moderată presupun un efort minim, de aceea copiii încă mai reuşesc să vorbească cu uşurinţă în timp ce îl fac. De exemplu: să meargă repede, să se plimbe cu bicicleta sau cu trotineta, să folosească alte jucării care îi solicită fizic.

Activităţile de intensitate viguroasă implică un efort mai mare şi determină copilul să respire mai repede şi cu o intensitate mai mare. De exemplu: să alerge, să joace leapşa, să practice diferite sporturi organizate precum fotbalul sau baschetul.

Sugestii

  • să sară coarda, să alerge
  • să se joace cu mingea
  • să se joace de-a v-aţi ascunselea sau leapşa
  • să se joace în parcurile de copii, să urce pe tobogane şi să se dea în balansoar
  • să joace trasul cu sfoara şi şotron
  • să practice activităţi structurate precum dansul, gimnastica şi artele marţiale
  • copiii să se implice în diverse sporturi şi activităţi

Evitarea comportamentului sedentar

Pentru a reduce riscurile de sănătate la copiii cu vârste cuprinse între 5 si 12 ani, trebuie să se diminueze cât mai mult posibil perioada diurnă petrecută în repaus (exceptând perioada în care dorm). Primul pas în atingerea acestui obiectiv este limitarea folosirii mijloacelor electronice de divertisment (de exemplu: televizorul, jocurile electronice şi calculatorul), pentru a nu petrece mai mult de două ore pe zi în compania lor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *