shutterstock_136280267

Cum scapi de obiceiurile alimentare proaste

shutterstock_136280267Vremea vacanţelor a luat sfârşit şi, odată cu venirea toamnei, ne întoarcem la rutina zilnică, dar şi la obiceiurile alimentare nu tocmai sănătoase. Iată care sunt câteva dintre aceastea şi modalităţile simple prin care pot fi ele schimbate în bine.

Indiferent că e vorba de diverse tipare distructive de comportament sau doar de felul în care ne alimentăm, obiceiurile proaste sunt pur şi simplu obiceiuri proaste. Creierul uman nu face distincţie între ele şi se supune ordinelor noastre precum un slujitor obedient. Iar corpul nostru tinde să facă acelaşi lucru, până în punctul în care ajunge să se declare învins, iar tiparele deja înrădăcinate în creier devin extrem de greu de schimbat. Studii recente arată că, în urma consumului regulat de alimente de tip fast-food, dar şi al altor produse bogate în grăsimi saturate, sare şi conservanţi, în organismul uman are loc o desensibilizare a receptorilor de dopamină. Iar acest lucru, rezultat al orcărui tip de dependenţă de fapt, va conduce la o dorinţă crescută de a consuma şi mai multe alimente de acest tip pentru a atinge nivelul de satisfacţie dorit. În timp, organismul va ajunge să „ceară“ doar mâncare nesănătoasă, pentru simplul fapt că receptorii din creier nu mai „ştiu“ să reacţioneze decât la potenţiatorii de gust care se găsesc din plin în acest tip de alimente.

Pe de altă parte, teoriile evoluţioniste vor sări imediat în apărarea iubitorilor de grăsimi, susţinând că e vorba nici mai mult nici mai puţin decât de o dorinţă insaţiabilă imprimată în ADN-ul uman încă de pe vremea când o masă bogată în grăsimi animale era unul dintre lucrurile vitale pentru a asigura continuitatea speciei. În concluzie, fie că noi suntem suntem singurii responsabili de obiceiurile noastre alimentare, fie că le-am moştenit, să nu uităm că acestea pot fi schimbate. Iată mai jos lista cu principalii sabotori ai dietei sănătoase:

Cofeina noastră cea de toate zilele
După toate studiile care susţin care mai de care beneficiile cafelei, e oarecum impropriu să spunem că preţioasa licoare maronie nu e tocmai cel mai bun prieten al lui homo sapiens sapiens de secol XXI. Dar, ca tot ce-i prea mult, şi cafeaua poate face mai mult rău decât bine atunci când ceştile ce ar trebui s-o conţină se transformă în nişte pahare de jumătate de litru. Mai mult, cercetătorii suedezi susţin că, pe lângă dureri de cap, stări de nervozitate şi chiar anxietate, excesul de cafea poate micşora sensibilitatea organismului la insulină, ceea ce poate creşte riscul de diabet. Vestea proastă e ca nu doar cafeaua conţine cofeina, substanţa-minune se află din plin în băuturi carbogazoase, dar şi în diverse alimente pe care obişnuim să le consumăm zilnic, cum ar fi ciocolata.
Cum scapi de acest obicei:
Mai întâi de toate, stabileşte câtă cafea consumi zilnic. Dacă nu te limitezi doar la cana de dimineaţă, ar trebui să nu depășești totuşi două cafele mari zilnic, cam 500 ml. Având în vedere că o cafea de 250 ml conţine în general cam 70 mg de cofeină şi că un consum de 300 mg de cofeină pe zi e deja foarte mult pentru organism, calculul e simplu. Apoi, notează-ţi băuturile pe bază de cola, dar şi celelalte produse ce conţin cofeină din meniul tău. Acestea fiind determinate, începe prin a reduce din fiecare cu 10%. Vezi cum te descurci, iar după o săptămână continuă să reduci cu încă 10% şi tot aşa, până când ajungi la 50% din cantitatea de cofeină pe care obişnuiai să o consumi înainte. Înlocuieşte o parte din cafea cu variata ei fără cofeină şi dă-le o şansă şi ceaiurilor energizante, ce nu conţin teină, cum ar fi cel de rooibos.

Prânz frugal, cină bogată
Dacă programul zilnic nu-ţi permite să mănânci cum trebuie la prânz – de cele mai multe ori abia dacă ai parte de un sandviş în faţa computerului, şi acela strecurat cu greu printre chestiunile presante – tendinţa firească este să-ţi iei revanşa la cină. În plus, seara, odată terminată ziua de lucru şi stresul aferent, poţi lua o masă adevărată alături de cei dragi. Cu toate acestea, prânzul este mai important decât cina. Cel puţin asta spun specialiştii în medicină ayurvedică, care susţin teoria „focului digestiv“, responsabil cu eliberarea energiei metabolice, aflat în plenitudine la orele prânzului şi abia pâlpâind la orele serii. Acest foc al organismului are nevoie să ardă mai mult la prânz, pentru a alimenta cu energie întregul corp pentru restul zilei, o masă bogată după şase seara fiind considerată o greşeală serioasă în dietă.
Cum scapi de acest obicei: Dacă apelezi la „artileria grea la prânz“, asta nu înseamnă că nu vei putea să te bucuri şi de o cină relaxată mai pe seară. În funcţie de aportul caloric necesar zilnic, poţi alege ca la masa de seară să mânânci puţin şi uşor, cum ar peşte sau pui la grătar cu salată sau o supă uşoară de legume.

Gustările tip snack
Indiferent că le ronţăi cu nesaţ când te uiţi la film sau atunci când eşti cu prietenii la o bere sau pur şi simplu ca să-ţi mai potoleşti foamea la birou, snacksurile fac mai mult rău decât bine. Pentru simplul motiv că, în general, sunt pline de sare, grăsimi şi calorii goale. Ceea ce înseamnă că îţi păcălesc pentru moment senzaţia de foame, dar de pe urma lor nu te alegi decât cu gustul bun şi energie aproape zero pentru organism.
Cum scapi de acest obicei:
Dacă nu poţi să renunţi de tot la ele, elimină-le măcar de pe biroul tău. Înlocuieşte-le cu nişte gustări sănătoase şi pline de nutrienţi. O combinaţie de „sticksuri“ din morcovi, ţelină (rădăcină şi tulpini), sfeclă roşie şi alte legume rădăcinoase ce pot fi consumate crude îţi vor satisface pe deplin pofta de ronţăit. În plus, spre deosebire de chipsuri, biscuiţi şi alte sărături crocante culese de pe rafturile magazinelor, pline de sare şi grăsimi nesănătoase, legumele vin încărcate cu vitamine şi minerale, contribuind astfel la hidratarea organismului tău şi nu viceversa. Din când în când, poţi opta şi pentru un mix sănătos de oleaginoase: fie că îl cumperi gata preparat din magazinele de produse bio, fie că îl faci chiar tu, asigură-te că alunele, seminţele şi nucile din farfuria ta sunt crude şi nesărate. Nu uita că, deşi sănătoase, oleaginoasele sunt şi foarte calorice, aşa că limitează-ţi gustrările la aproximativ 30 de grame per porţie.

Casetă
Transformă-ţi obiceiurile alimentare proaste în unele bune, urmând câţiva paşi simpli:
• Nu bea cafeaua pe stomacul gol. Începe-ţi ziua cu un mic dejun sănătos.
• Evită televizorul şi computerul atunci când mânânci. Alege-ţi familia şi prietenii drept comeseni.
• Înlocuieşte produsele de panificaţie şi patiserie din făină albă cu cele din cereale integrale. Senzaţia de saţietate se va instala mai repede, iar aportul mai mare de fibre te va ajuta la digestie.
• Opreşte-te din mâncat înainte ca senzaţia de prea plin să se instaleze. Nu-ţi vei supune organismul unui efort în plus necesar digestiei şi vei dispune astfel de mai multă energie, asta şi pentru că senzaţia de somn ce apare de obicei după o masă copioasă nu se va mai instala.
• Odihneşte-te suficient. Prea puţine ore de somn pot duce către nevoia de a mânca mult şi prost – produse fast-food, dulcuri şi prea multă cafea – în detrimentul unei hrane sănătoase.
• Nu bea alcool pe stomacul gol. Alcoolul este plin de calorii, iar dacă îl bei fără să fi mâncat înainte, organismul le va transforma direct în grăsimi. În plus, te și îmbeţi repede. Mult prea repede.
• Evită să te îndopi pe fond nervos. Asta se întâmplă în perioadele de stres, dar şi în momentele în care, poate, eviţi să te confrunţi cu anumite emoţii. Un terapeut bun te va ajuta să nu-ţi mai cauți confortul în mâncare ori de câte ori simţi că viaţa ta nu merge aşa cum ţi-ai dori.

Felicia Abaza

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *