shutterstock_97935833

Dieta paleo

shutterstock_97935833De fiecare dată când ajunge într-un impas evolutiv, omenirea tinde să se întoarcă la propriile-i origini. Iar lucrul acesta se întâmplă chiar şi când vine vorba de a-şi reconsidera serios modul în care se alimentează.

Dacă nu ai trecut încă în tabăra raw-veganilor şi nici măcar nu intenţionezi să treci pe la lacto-ovo-vegetarieni – cu alte cuvinte, nu-ţi poţi imagina nicio zi fără carne – înseamnă că sistemul acesta nutriţional din epoca veche a pietrei este exact ce-ţi trebuie. Cu alte cuvinte, dieta paleolitică sau dieta paleo vrea să aducă în farfuriile noastre atât elementele nutritive, cât şi o parte din savoarea timpurilor imemoriale, atunci când conceptul de agricultură nici măcar nu exista, iar strămoşii umanităţii, oamenii cavernelor, erau nevoiţi să mănânce doar ce prindeau sau ce culegeau cu ajutorul propriilor mâini şi a uneltelor din piatră.

Din negura vremurilor către modernitate
Deşi beneficiază de o denumire demnă de un sit arheologic, dieta paleo este de fapt un plan nutriţional modern, bazat pe ceea ce autorii acestuia presupun că ar fi fost modul în care obişnuiau să se hrănească oamenii preistorici. Ea a apărută pentru prima dată în 1975, când americanul Walter L. Voegtlin a publicat volumul The Stone Age Diet (Dieta Epocii de Piatră), lucrare în care specialistul în gastroenterologie susţine că, la originile sale, omul nu este altceva decât un animal carnivor şi că biologia sa nu s-a schimbat esenţial din Paleolitic, perioadă în care dieta strămoşului nostru preistoric era compusă din proteine şi grăsimi animale şi în care cantităţi reduse de carbohidraţi îşi găseau locul. Walter L. Voegtlin, promotorul modern al acesteia, susţine că dieta paleo l-a ajutat să-şi vindece pacienţii de diverse suferinţe digestive, cum ar fi sindromul colonului iritabil, indigestie, colită, boala lui Crohn. Această nouă teorie suscită interesul lumii medicale, şi nu numai, astfel, în 1985, la zece ani de la apariţia cărţii lui Voegtlin, apar şi alte lucrări de specialitate, care dezbat beneficiile pe care acest plan nutriţional străvechi le-ar putea aduce omului modern. Evident, totul adaptat la oferta alimentară contemporană. Deşi în zilele noastre, solul nu mai este nici pe departe la fel de bogat în nutrienţi vitali, iar carnea s-a transformat din „vânată“ în „crescută“, cu puţin efort, te poţi bucura de o dietă cât mai aproape de cea a strămoşilor din Paleolitic, nişte fiinţe umane în plină formă, musculoase, agile şi, mai ales, sănătoase.

Ce presupune
Datând din perioada premergătoare agriculturii – care este, se pare, responsabilă cu toate neajunsurile nutriţionale de care suferă omul modern –, dieta paleo actuală e mai degrabă o dietă simplă, având în vedere că ea exclude aproape toate „beneficiile“ modernităţii: cereale, zahăr, uleiuri rafinate şi, evident, tot ce înseamnă aliment procesat. Aşa că, după ce ai sos din lista ta de cumpărături toate cele enumerate mai sus, nu mai rămâne decât să te înarmezi cu multă voinţă (nu-i lucru simplu să-ţi privezi papilele gustative de zahăr, cereale şi toate alimentele ce provin din combinaţia acestora) şi să treci la alimentele ce vor constitui de acum încolo baza alimentaţiei tale. Astfel, ouăle şi carnea vor fi primele trecute pe lista ta. Pentru că în zilele noastre e dificil sau aproape imposibil să ai mereu pe masă vânat proaspăt, promotorii dietei paleo îţi propun carnea provenită de la animale crescute cât mai natural cu putinţă. La mare preţ sunt şi organele, supa de oase şi măduva. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul peştelui şi al fructelor de mare – şi ele de bază în dietă –, fiind recomandat consumul celor pescuite din mare şi mai puţin al celor provenite din crescătorii. Deşi în acest tip de alimentaţie primează mai degrabă verdeţurile, ai undă verde şi la legume, mai puţin la fasole verde, mazăre şi cartofi, neindicate în cazul celor ce vor să piardă în greutate. Şi probabil inexistente în dieta omului cavernelor. Fructele sunt la rândul lor recomandate, cele mai bune fiind fructele de pădure şi cele mai puţin bune fiind cele exotice, din cauza conţinutului mare de zahăr. Variantele acestora, fructele uscate şi sucul de fructe, sunt permise doar în cantităţi reduse. În dieta paleo sunt acceptate doar uleiurile nerafinate, în special cel de măsline, dar poţi să consumi şi oleaginoase (seminţe şi diverse tipuri de nuci), crude şi în nu în cantităţi prea mari. Deşi nerecomandate, brânzeturile nu sunt totuşi interzise, atâta timp cât sunt fermentate şi nu sunt… degresate! În schimb iaurturile, chefirul şi laptele bătut (dacă se poate, chiar cele făcute în casă) sunt recomandate, pentru a menţine în echilibru flora intestinală.

Beneficii
Având undă verde totală la carne şi verdeţuri şi excluzând aproape complet alimentele rafinate şi carbohidraţii, dieta omului cavernelor pare perfectă nu doar pentru sportivi şi cei care vor să piardă în greutate, ci şi pentru persoanele care suferă de disfuncţii ale sistemului digestiv. Cu alte cuvinte, scapi de veşnicul coşmar al caloriilor, iar în frigiderul şi cămara ta se vor găsi numai alimente de cea mai bună calitate. Mai mult decât atât, cea mai veche dietă din lume în varientă modernă se bucură de un mare succes şi printre femeile însărcinate, care nu vor să-şi piardă silueta, dar vor să poată mânca în voie în cele nouă luni de sarcină. Cel puţin asta demonstrează Peggy Emch, autoarea cărţii Primal Moms Look Good Naked (Mamele primordiale arată bine dezbrăcate) unul dintre ultimele bestselleruri în materie de diete. Autoarea vorbeşte de propria ei experienţă cu dieta paleo, pe care o adoptase cu nişte ani în urmă pentru a-şi rezolva anumite probleme de sănătate, printre care se număra şi infertilitatea. Pe lângă simplitatea felurilor de mâncare permise, un plus al acestei diete îl constituie supele de oase şi consumul de măduvă, care fac ca o producţia de colagen din corp să fie mereu în parametri optimi, femeile nemaifiind nevoite să se confrunte cu problema vergeturilor nici pe timpul sarcinii şi nici după naştere, pielea păstrându-şi astfel elasticitatea naturală. Pe lângă toate cele înşirate mai sus, dieta paleo mai are şi alte beneficii dovedite: o digestie îmbunătăţită, mai puţine alergii (sau chiar deloc), pierderea în greutate şi o musculatură tonifiată, mai multă energie, o cantitate optimă de vitamine şi minerale, etc.
De reţinut
• Organismul are nevoie de mai multe săptămâni pentru a se obişnui cu noul plan alimentar. Este, deci, firesc să simţi slăbiciune, dar şi alte simptome similare celor de detoxifiere. Dacă trecerea bruscă de la carbohidraţi la grăsimi animale ţi se pare prea dură, o poţi face în timp, fără să renunţi complet la carbohidraţii clasici pentru o perioadă.
• Deşi băutura principală este apa, dieta paleo permite consumul moderat de sucuri de fructe, ceai, cafea şi, uneori, chiar şi puţin vin sau bere.
• Şi dieta paleo îşi are cârcotaşii ei, de la evoluţioniştii care spun că aceasta nu este întemeiată pe nişte baze reale şi până la specialiştii în nutriţie care susţin alimentaţia actuală şi adaptabilitatea genetică a organismului omului modern la ea.
• Ascultă-ţi corpul. În final, acesta îţi va spune care sunt cele mai potrivite alimente pentru el, dar şi cum să le echilibrezi într-un mod optim.
Felicia Abaza

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *