Berea face vorbele amare

Potrivit studiului lor, bauturile precum berea bruna, bitterul sau ginul tonic ar trebui consumate cu grija cand suntem in compania prietenilor. Baute in situatii delicate, acestea ne-ar putea face sa spunem lucruri pe care apoi le vom regreta. Oamenii de stiinta au precizat ca, desi nu este clar de ce gustul are un astfel de efect asupra comportamentului, exista o relatie intrinseca intre acesta si tipul de caracter. Mai exact, cu cat o persoana are idei mai conservatoare, cu atat gandurile sale sunt mai puternic influentate de papilele gustative. Avand in vedere aceste descoperiri, autorii studiului au sugerat ca juratii, de exemplu, sa evite mancarurile si bauturile amare inainte de a lua decizii.
FRUCTELE SI LEGUMELE ADUC MAI MULTA STRALUCIRE DECAT BRONZUL
Oamenii care consuma fructe si legume, in special morcovi, ardei grasi si verdeturi inchise la culoare, au un aspect al pielii mult mai placut decat cei bronzati, releva un studiu al Universitatii St. Andrews din Scotia, Marea Britanie. Concret, in cadrul cercetarii, mai multi voluntari au fost invitati sa aleaga pentru 51 de fete modalitatea in care arata mai bine: cu melanina computerizata sau avand stralucirea caracteristica celor care consuma produse ce contin caroten, antioxidant care se gaseste in anumite fructe si legume. Subiectii au ales cea de-a doua varianta, in care modelele aveau culoarea pe care ar capata-o decat daca ar manca de cinci ori pe zi fructe si legume.
POLUAREA, MAI VINOVATA DE INFARCT DECAT COCAINA SAU STRESUL
Substantele nocive din me diul inconjurator reprezinta un factor declansator important al infarctului, fiind mai periculoase chiar decat cocaina, stresul sau oboseala. Concluzia apartine unui grup de specialisti din Belgia si Elvetia, care a analizat 36 de studii stiintifice privind infarctul miocardic. Acestia au constatat ca poluarea, expunerea la trafic, dar si consumul de alcool si cafea sunt factorii care provoaca cele mai multe atacuri de cord. Cercetatorii au estimat ca scaderea nivelului de poluare ar putea fi asociata cu o reducere de 2% pana la 5% a numarului de atacuri de cord.