1868_rosii

Inspiratie orientala

Iti da energie, are un continut glicemic cu 25% mai mic decat pastele, este usor de digerat, are multe vitamine, minerale, fibre alimentare, amidon si niacina. Este un preparat de post, recomandat si persoanelor care sufera de boli digestive, hepatorenale, cardiovasculare si guta. Insa, daca ai intoleranta la grau, evita cuscusul!
CUM SE PREPARA
Originar din Tunisia, cuscusul a migrat rapid si in bucatariile europene. Initial, cuscusul era fabricat din mei, insa din secolul al XX-lea a inceput sa se foloseasca cuscus din grau dur. Prepararea cuscusului consta in umezirea cu apa a fainii de grau si formarea unor granule sferice cu diametrul de cativa mili metri. Pentru a-si pastra forma, granulele sunt pudrate apoi cu faina alba. Cuscusul se serveste alaturi de legume sau friptura, cu sos ori fara, dar si in combinatie cu salate sau ca desert. In mod traditional, acesta se gateste intr-un vas special format din doua componente, unul in partea de jos, in care se pun carnea si legumele, iar in cel de sus se prepara cususul. Astfel, boabele de cuscus preiau gustul carnii si al legumelor. Acest vas special se numeste kiskes. Cuscusul tunisian are in general o culoare rosiatica din cauza continutului de boia, pasta de rosii si sos harissa. Se poate servi alaturi de orice tip de carne, de la oaie, la vita, iepure sau fructe de mare. Harissa se obtine dintr-un amestec de boia de ardei iute si usturoi, la care se adauga coriandru, chimen, ulei de masline si rosii. In restaurantele pentru turisti din Tunisa, harissa se serveste separat. Poti prepara si tu o multime de retete pe baza de cuscus, in doar cateva minute, conform indicatiilor de pe ambalaj. Il gasesti in supermarketuri sau in magazinele cu produse naturale. In Romania se serves te, de obicei, alaturi de legume si carne, dar si in salate picante. 100 de grame de cuscus au 227 calorii.
RETETE ORIENTALE
In Libia, Maroc, Algeria si Tunisia, cuscusul se serveste in general alaturi de legume (morcovi, cartofi, napi – preparate cu sos picant sau simplu) si carne, de obicei de miel, pui sau vita. In Libia se consuma mai ales alaturi de carne de vita, miel sau camila. O alta varianta este cuscusul ca desert, preparat cu susan, curmale si miere.
In Tunisia, se serveste la orice ocazie, alaturi de orice tip de carne, impreuna cu sosul harissa. De asemenea, o specialitate tunisiana este cuscusul cu peste. Se poate pregati si cu caracatita bin sos rosu, picant, dar si sub forma de desert, numit masfouf, in special in timpul Ramadanului.
In Maroc si Algeria, se utilizeaza mai ales ca desert, sub forma unei delicatese numite seffa. Cuscusul este fiert pe pat de aburi pana cand capata o culoare deschisa si devine foarte pufos. Se adauga alune, scortisoara si zahar. In mod traditional, acest desert se serveste impreuna cu lapte imbogatit cu apa de floare de portocal. Sau, pur si simplu, adaugat la un bol cu lapte batut, sub forma de supa racoritoare.
In Egipt, se mananca mai ales ca preparat dulce, cu unt, zahar, scortisoara, struguri, nuci si topping de crema.
IN JURUL LUMII
Cuscusul este foarte popular in Franta, unde e considerat deja mancare traditionala. La fel de cautat este in Spania, Portugalia, Italia si Grecia. De cele mai multe ori, in tarile europene, cuscusul se serveste alaturi de legume si carne. In America de Nord, Australia si Marea Britanie, se gaseste in special sub forma de semipreparat, fie simplu, fie cu arome predefi nite. In Statele Unite este disponibil in toate supermarketurile mari, de obicei la sectiunea specialitati etnice sau hrana sanatoasa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *