shutterstock_74865802

Mergem sau nu la dentist în timpul sarcinii?

shutterstock_74865802Nivelul crescut de progesteron creşte permeabilitatea capilarelor determinând o reacţie excerbată la iritanţii locali, reacţie ce se manifestă de obicei prin inflamaţie gingivală. Se pare că hormonii sexuali secretaţi în cantităţi crescute pe durata sarcinii au rolul unor adevăraţi factori de creştere pentru bacteriile din gură, stimulând, în acest mod, dezvoltarea lor. Aceiaşi hormoni cresc metabolismul acidului folic şi, prin urmare, ţesuturile (şi ne referim în special la gingie) nu se mai refac atât de uşor după instalarea unui proces inflamator. Există dovezi ştiinţifice ce susţin ideea unei adevărate imunosupresii a întregului organism în timpul sarcinii, ceea ce face ca bacteriile din gură să se multiplice. Din nou, acelaşi progesteron scade producţia de colagen. Nu este de mirare că trei sferturi dintre viitoarele mămici au inflamaţie gingivală. O manifestare mai rară este granulomul de sarcină sau epulisul care, de obicei, regresează după sarcină, dar există şi cazuri ce necesită excizia şi examenul histopatologic. În plus, se mai întâmplă ceva: producţia de salivă scade.

Dacă mai adăugăm şi vărsăturile la acest tablou, ne dăm seama că în cavitatea bucală sunt create toate condiţiile pentru apariţia cariilor şi a problemelor gingivale şi parodontale: multe bacterii, o apărare mai slabă a organismului, absenţa protecţiei dinţilor dată de salivă. Acum e momentul să desfiinţăm şi mitul cauzei apariţiei cariilor din timpul sarcinii: copilul nu „sustrage“ mineralele din dinţi, se modifică doar condiţiile intraorale ce favorizează dezvoltarea lor.

Ce e de făcut? Tratăm sau nu aceste probleme în timpul sarcinii? Este ştiut că cele mai frecvente complicaţii ale sarcinii sunt avortul spontan, naşterea prematură, preeclampsia şi diabetul de sarcină. Există vreo legătură cu tratamentul dentar? Răspunsul stă în cântărirea atentă a beneficiilor şi riscurilor implicate. Este bine ca în primul trimestru, o perioadă extrem de importantă pentru dezvoltarea normală a embrionului, să nu se acorde îngrijiri dentare decât pentru situaţii de urgenţă, deşi nu s-a putut demonstra o relaţie între avortul spontan şi îngrijirile dentare din primul trimestru. Însă controlul îmbolnăvirilor orale la gravidă a demonstrat că scade transmiterea bacteriilor orale de la mamă la copil. Tratamentul parodontal, dacă este necesar, nu este contraindicat în sarcină şi chiar trebuie acordat după consultarea obligatorie cu medicul care supraveghează sarcina.

În plus, o serie de măsuri preventive simple vă pot fi recomandate de medicul stomatolog: clătiri zilnice cu apă de gură fără alcool, mestecarea de gumă cu xilitol după mese, pentru a reduce bacteriile cariogene, clătiri cu apă cu bicarbonat după vărsături.

Trimestrul doi este o perioadă mai sigură de acordare a îngrijirilor dentare de urgenţă şi aici ar fi de subliniat importanţa poziţiei în scaunul dentar, deoarece trebuie evitat pericolul apariţiei sindromului de hipotensiune prin presiune pe vena cavă inferioară. Poziţia recomandată este semişezând, cu capul mai sus decât picioarele, eventual cu o mică pernuţă pusă sub şoldul drept pentru a orienta corpul spre stânga; toate aceste măsuri se iau pentru a evita ameţeala şi greaţa ca rezultat al hipotensiunii.

Prescrierea de medicamente împotriva durerii sau infecţiilor dentare se va face doar de către medic, care va ţine cont de două aspecte. Primul şi cel mai important este încadrarea substanţei în una din cele cinci clase – A, B, C, D, X – din punct de vedere al riscului fetal. De obicei, medicii stomatologi prescriu medicamente (analgezice sau antibiotice) din clasa B, ceea ce înseamnă că studiile pe animale nu au demonstrat riscuri fetale şi nu există încă studii adecvate şi bine controlate la femeile gravide.

Al doilea aspect este cel cantitativ: întotdeauna medicul va prescrie cea mai mică doză şi cea mai mică perioadă de administrare pentru obţinerea efectului dorit.

Prevenirea, diagnosticul şi tratamentul îmbolnăvirilor dentare sunt benefice şi pot fi efectuate în timpul sarcinii. O bună sănătate orală reduce transmisia bacteriilor patogene de la mamă la copil. Bacteria care este cel mai specific asociată cu caria dentară, streptococul mutans, poate fi transmisă de la mamă la copil, la fel şi bacteriile cauzatoare de îmbolnăviri parodontale. Există suspiciuni că o slabă condiţie parodontală a mamei ar putea fi un factor de risc pentru greutatea mică la naştere a copilului. Punerea în balanţă a riscurilor fetale sau materne cu riscurile neacordării îngrijirilor este obligatorie.

Oricât de mult aţi dori să arătaţi că o super-mamă în prima poză cu bebeluşul, albirea dinţilor este contraindicată în timpul sarcinii…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *