Regimul pentru diabetici

Persoanele cu diabet trebuie sa jongleze, in acelasi timp, cu trei factori determinanti pentru controlul nivelului glicemiei: regimul alimentar, activitatea fizica regulata si medicatia (antidia betice, insulina). Bolnavul este obligat sa aiba un stil de viata sanatos si echilibrat, care presupune modificarea obiceiurilor alimentare. La inceput, el are nevoie de suport psihologic si educational, pentru a coabita pe termen lung cu boala, fara riscul aparitiei complicatiilor.
MENIUL ADECVAT
Alimentatia echilibrata se afla in centrul strategiei de control al diabetului. Dieta va fi personalizata si va tine cont de varsta, nivelul glicemiei si al colesterolului, tensiunea arteriala si medicatia specifica. Pacientii diabetici trebuie sa aiba o alimentatie diversificata si regulata 3 mese principale si 2 gustari) pentru a preveni hipoglicemia si a mentine nivelul glucozei in sange constant.
IMPORTANTA GLUCIDELOR
Glucidele stau la baza oricarei diete echilibrate si sunt principala sursa de energie a organismului. Si in cazul diabetului, alimentatia zilnica va cuprinde: cereale, legume, fructe, paine, paste fainoase. Acestea sunt bogate in vitamine, minerale si fibre, dar si in glucide complexe care se absorb lent in sange si nu genereaza cresteri bruste ale glicemiei. Acum 50 de ani, regimul pentru diabetici presupunea o scadere drastica a aportului glucidic, pentru a evita hiperglicemia. In prezent, se pune accentul pe controlul cantitatii totale de glucide de la fiecare masa, mai mult decat pe originea si tipul lor. Glucidele nu sunt intersanjabile.
20% ESTE PROCENTUL MEDIU DE GLUCIDE DIN FRUCTE SI LEGUME, MULT MAI SCAZUT DECAT CEL DIN FAINOASE SAU CEREALE
ASPECTE DE LUAT IN SEAMA: GLUCIDELE COMPLEXE din cereale,
le guminoase, paine, orez, paste fainoase constituie baza dietei in diabet.
GLUCIDELE SIMPLE (zaharul) au doar calorii goale, nu contin nutrienti si pot figura doar in cantitate foarte mica in alimentatia zilnica. Dulciurile si zaharul sunt permise cu titlu exceptional si vor fi consumate doar la finalul meselor principale, fiind scazute din ratia totala de carbohidrati. Fructoza din fructe are o rata de absorbtie in sange mai scazuta si este depozitata in ficat sub forma de glicogen, de aceea este o alegere mai sigura pentru diabetici. Din punct de vedere caloric, alimentele indulcite cu fructoza ingrasa la fel de mult ca si cele cu zahar, singurul avantaj fiind ca glicemia nu creste brusc dupa consumul lor.
FIBRELE IN REGIMUL DIABETICILOR
Alimentele bogate in fibre (cereale, legume si fructe) permit o stabilitate a nivelului glicemiei si chiar o scadere a glucozei din sange deoarece:
INHIBA ABSORBTIA GLUCOZEI din intestinul subtire.
SCAD COLESTEROLUL TOTAL si LDLcolesterolul (colesterolul rau).
EVITA PEAK-UL GLICEMIC postprandial (cresterea brusca a glicemiei dupa masa).
Dieta bogata in fasole boabe, mazare, linte, naut asigura atat apor tul de hidrati de carbon si proteine,
cat si pe cel de fibre solubile care scad necesarul de insulina sau de medicamente antidiabetice orale.
APORTUL PROTEINELOR
Proteinele alimentare nu au niciun efect asupra nivelului glicemiei, de aceea aportul proteic recomandat in diabet va fi similar cu cel al persoanelor sanatoase: 0,8-1 g proteine/ kg corp/zi. Vor fi preferate sursele de proteine de calitate inalta: carne slaba de vita sau porc, carne de pui, peste, oua, produse lactate degresate. Nu trebuie uitate nici proteinele vegetale din cerealele integrale si leguminoasele- boabe, inclusiv soia, tofu, laptele de soia.
ROLUL GRASIMILOR
Pacientii cu diabet de tip 1 au, de obicei, greutatea corporala si lipidele din sange in limite normale. Diabetul de tip 2 este asociat frecvent cu surplusul ponderal si dislipidemia, adica un nivel crescut al trigliceridelor si/sau colesterolului in sange (fractia HDL este scazu ta, iar LDL-colesterolul este marit). Grasimile alimentare sunt principalele raspunzatoare pentru excesul caloric, procentul impus prin dieta zilnica influentand in bine nivelul glicemiei si al lipidelor din sange, dar mai ales statusul ponderal. Obiectivul principal nu este doar reducerea aportului total de grasimi, ci si scaderea cantitatii de grasimi animale saturate (carne grasa, mezeluri, unt, cascaval, lapte integral, pasta de carne, tocaturi, semipreparate) si a grasimilor hidrogenate si partial hidrogenate, inclusiv acizii grasi trans din margarina si produsele comerciale. Grasimile mono- si poli-nesaturate din uleiurile vegetale, nuci, masline, avocado si peste gras vor fi favorizate, consumul lor zilnic ajutand la stabilizarea nivelului glucozei din sange, scazand rezistenta la insulina si imbunatatind profilul lipidelor sangvine pentru a asigura protectia cardio-vasculara.
VITAMINELE SI MINERALELE
Suplimentele de vitamine si minerale nu au o justificare precisa in tratamentul diabetului, singura motivatie clara fiind scaderea reactiilor oxidante stimulate de glicemia crescuta. Vitaminele antioxidante (A, C si E), seleniul, zincul si cromul au efect de neutralizare a radicalilor liberi responsabili de procesele degenerative din celule. Deficitul de crom a fost asociat cu cresterea glicemiei, a colesterolului si trigliceridelor in sange, de aceea suplimentele ce contin crom pot fi utile in tratamentul diabeticilor. Acest oligoelement este prezent in mod natural in drojdia de bere, ficat, tarate, cereale integrale, ciuperci si fructe de mare, iar doza maxima nu trebuie sa depaseasca 200 de micrograme/ zi. Magneziul si potasiul din carne, fructe si legume maresc sensibilitatea tesuturilor la insulina si sunt importante in alimentatia pacientilor cu intoleranta la glucoza sau a celor care folosesc medicamente diuretice pentru tratarea hipertensiunii arteriale.
INDICELE GLICEMIC (IG)
Indicele glicemic este modul prin care se masoara efectul pe care un anumit aliment glucidic il produce asupra glicemiei sangvine. Anumite glucide se digera si se absorb repede, in timp ce altele au nevoie de mai mult timp pentru a se transforma in glucoza si a ajunge in sange. In cazul diabeticilor, consumul de alimente cu indice glicemic scazut ajuta la un control mai bun al nivelului glicemiei.
IG scazut: mazare, fasole, linte, mere, pere, portocale, orz, ovaz, faina cu tarate, paste fainoase, lapte, iaurt,
branzeturi.
IG foarte ridicat: cartofi piure, orez, fulgi de cereale, pepene, bauturi racoritoare, biscuiti, zahar si produse de cofetarie.
Indicele glicemic variaza foarte mult atat in functie de modul de preparare al produsului respectiv, cat si in functie de alte alimente cu care este asociat in cadrul aceleiasi mese. Pacientii cu diabet trebuie sa invete sa diferentieze alimentele cu continut redus de glucide simple si zahar, de cele bogate in glucide simple.
194 DE MILIOANE DE DIABETICI SUNT IN LUME, IAR MAJORITATEA SE BUCURA DIN PLIN DE FIECARE MASA, RESPECTAND INTOCMAI DIETA
Daca dieta a devenit un mod de viata si pentru voi, iar gustul eclerului cu ciocolata l-ati uitat de mult, am sa va dau o veste buna: am gasit, in sfarsit, Solutia! Cititi Traiesc, deci ma abtin si http://www. doctorbilic.com/. Veti gasi aici raspunsurile la toate intrebarile care v-au framantat pana acum!

MIHAELA BILIC, nutritionist