Un start de nota 10

Ghidul pe care il propunem este doar orientativ si aplicarea lui tine de particularitatile fiecarui copil si variaza in functie de starea de nutritie, apetitul micutului, gradul de dezvoltare neuropsihica, in special a abilitatilor neuro-motorii, de alimentele disponibile, ca si de semnele pe care acesta le da. Momentul inceperii diversificarii, dar si ordinea introducerii unor noi alimente, trebuie stabilite impreuna cu medicul copilului, urmand ca evaluarea deciziei pe care ati luat-o sa fie facuta periodic pentru a reajusta si adapta recomandarile la evolutia micutului.
Este esential sa se tina seama de semnele date de sugar ca e pregatit sa treaca la diversificarea alimentatiei sale. Iata care sunt acestea:
tine capul ridicat, incepe sa stea bine in sezut, poate inchide gura in jurul unei lingurite, poate misca limba inainte si inapoi, nu mai impinge mancarea afara din gura. E important pentru copil sa nu fie intarcat pana la varsta de 1 an.
INTRE 4 SI 6 LUNI
Se poate incepe prin inlocuirea unei mese de lapte cu cereale instant fara gluten (orez sau porumb ori tapioca) amestecate in laptele mamei muls, sau, daca sugarul a fost alimentat mixt sau artificial, cu laptele formula; introducerea se face la o singura masa, cea de dupa-amiaza sau de seara; se creste progresiv, in trepte de cate 10-20 g in primele zile, apoi si mai mult; se va da in completare laptele cu care este obisnuit copilul. Daca refuza, incercati sa modificati consistenta prin concentratia de cereale din lapte; daca nici asa nu reusiti, asteptati si incercati dupa cateva zile. Daca tot nu primeste, renuntati. Le veti putea da la o alta masa, in altfel de amestecuri, de exemplu, cu fructe sau suc de fructe.
Dupa o pauza de 3-4 zile, puteti oferi la gustarea de dimineata, de la ora 9-10, fructe (mar, piersica sau para), la inceput ca suc, in cantitate de 5-10 ml si care, daca e acceptat, se va creste la 20-30 ml, dupa aceea se va oferi piureul din fructul bine spalat cu apa rece (decojit, taiat in bucati mici, fiert la aburi, apoi mixat), fructul crud poate fi dat abia dupa 6-7 luni. Cresterea noului aliment va fi lent progresiva, pana la 1/2 de cana de piure. Daca sugarul a refuzat cerealele, puteti adauga, atunci cand ati ajuns la 1/4 de cana de piure de fructe, o lingurita-doua de cereale fara gluten, de preferinta orez. Legumele reprezinta o alternativa la inceperea diversificarii cu cereale sau fructe, ori o a treia masa ce poate fi data la ora pranzului.
La inceput vor fi date radacinoase (patrunjel, morcov etc.) bine spalate cu apa rece, curatate, taiate in bucati mici si fierte. In primele 2-3 zile se va da numai lichidul din supa, dupa care legumele vor fi pasate si va fi preparat un piure a carui consistenta va fi dictata de raspunsul copilului. Cand se ajunge la o cantitate de 100 ml, se poate adauga o lingurita de ulei de masline presat la rece sau de porumb,
amestecate cu supa-crema de legume/piureul de legume. Daca este alaptat, laptele de mama va fi desertul de neinlocuit.
INTRE 6 SI 8 LUNI
Tot laptele matern este baza.
Ordinea introducerii noilor alimente este putin diferita de cea prezentata inainte (4-6 luni): e preferabil sa se inceapa cu legumele, pentru evitarea deprinderii gustului dulce al fructelor date inainte, ceea ce il va face sa se adapteze mai greu la legume. Gama de legume oferite cuprinde si telina, cartofii dulci, broccoli, mazarea, dovleacul, spanacul; ceapa va fi pusa intreaga in fiertura si va fi scoasa, fara a fi oferita copilasului.
In aceasta perioada, la ora pranzului, poate fi data, ca prim fel, supa de zarzavat mai putin densa si apoi piureul dintr-o singura leguma (dovlecel/morcov/cartof/spanac) amestecat cu 1/2 lingurita de unt si 2 linguri de lapte matern muls sau formula. Cantitatea va creste progresiv cu cate 5-10 g pe zi, ajungandu-se la aproximativ 30-40 g.
Dupa cateva zile, se va completa cu o masa de piure de fructe, cu sau fara cereale amestecate, putandu-se adauga, fata de cele prezentate mai inainte, avocado sau caise. Catre 7 luni, meniul se imbogateste prin adaugarea de carne, la inceput de pasare (curcan, pui, preferabil crescuti in ograda) si, mai apoi, de vita. Aceasta se va fierbe separat, recomandabil tot la abur, se va mixa si se va introduce progresiv, cate 5-10 g pe zi, pana la 30-40 g (o lingura cu varf) si va fi amestecata cu supa crema de legume/ piureul de legume.
Abia acum, spre 7-8 luni se poate introduce in locul unei mese de lapte, la ora 18, iaurtul pasteurizat produs numai din lapte de vaca si nu din pulbere. Acesta va fi dat, la inceput, ca atare, eventual amestecat cu cereale, piure de fructe chiar si neprelucrate termic (avocado/mango)/dovleac copt; la introducerea iaurtului se va verifica daca nu apar reactii alergice cutanate, dureri abdominale, varsaturi, modificari ale scaunului, ca expresie a intolerantei la proteinele laptelui de vaca, mai ales la copiii alimentati exclusiv cu lapte matern, cu dermatita atopica. Copilului care nu a manifestat reactii alergice si nici nu are antecedente familiale de alergie la ou, la ora pranzului, i se va propune galbenus de ou fiert tare, progresiv, de la 1/4 galbenus la doua zile si, daca toate merg bine, se poate ajunge treptat la 2-3 galbenusuri pe saptamana, dat chiar si in aceeasi zi cu carnea.
La sfarsitul celei de a 8-a luni, el poate manca dimineata lapte, la gustare (ora 9-10) fructe, la pranz (ora 13-14) aproximativ 80-100 ml de supa crema de legume sau clara, 30-40 g de legume, plus 30-40 g de carne amestecate cu legume; la gustarea de la ora 18 i se va da iaurt simplu sau amestecat cu cereale, chiar si cu gluten (ovaz, orz, mai putin graul care e mai alergen), iar seara, inainte de culcare, nelipsitul lapte matern sau lapte formula.
Medic Primar Pediatru, Centrul Medical Eurosanity