Adrenalina alba snowboardul

Snowboardingul este o experienta pe care nu o traiesti doar o data in viata. Practicantii - riderii - spun ca peste 60% dintre cei care pun prima oara placa sub picioare fac din snowboarding, daca nu un hobby, cel putin o optiune in vacanta de iarna. Sportul cu placa pe zapada inseamna adrenalina consumata exploziv in ultimii 20 de ani. Motivele sunt clare: snowboardingul iti ofera fie adrenalina la viteze mari, fie scheme complicate si tricsuri pe alternanta dintre zapada si scari, bare, garduri, fie pur si simplu ofera relaxare pe o panta descendenta, unde poti cobori si mai lin, eliberand orice urma de stres. Odata devenit hobby, sportul se transforma in investitie. O sa vrei sa calatoresti in toata lumea pentru a gasi cele mai incitante locuri pentru tine si placa ta.
UN SPORT... ELIBERATOR
Snowboardingul este o combinatie perfecta intre skateboard si surfing. Plutesti pe zapada pe o placa mult mai mica decat cea de surf. A fost inventat in anii '60, in SUA, unde ideea surfingului pe zapada a fost imediat valorificata. Doar valurile sunt mai imprevizibile decat zapada. Sportul acesta de iarna este declarat printre cele mai eliberatoare sporturi. Ai libertate de miscare atat cat te tine placa si ajungi unde vrei, cand vrei. Totul tine de mobilitate. Vrei viteza si ceva mai mult? Indoi genunchii, apoi te ridici si faci o intoarcere de 360 de grade, aterizand pe ambele picioare. Lectia de baza a snowboardingului este echilibrul. Trebuie sa-ti muti centrul de greutate de la calcaie spre degete, si de la un capat al placii la celalalt. Iar pentru oprire, se apasa cu toata forta pe unul dintre capetele placii, care trebuie sa intre in zapada. In anii '80, mai putin de 10% dintre spatiile amenajate pentru schi din SUA permiteau practicarea snowboardingului, pentru ca, in 1997, sa fie inclus pe listele de sporturi de vacanta in mai toate statiunile. Acum, peste trei milioane de oameni il practica numai din Statele Unite. Iar pana in 2015 se presupune ca snowboardingul o sa fie cap de lista, in fata schiului.
TATICII SNOWBOARDINGULUI
Prima placa de snowboarding era o combinatie intre talpile metalice ale unei sanii si o placa de skateboard. O franghie legata in fata oferea mai mult control, iar cateva tinte aplicate pe partea din fata a placii tineau fixe picioarele. Intre 1970 si 1980, pionierii snowboardului - Dimitrije Milovich, surfer, si Jake Burton Carpenter, care ulterior a infiintat compania Burton Snowboards, producatoare de placi - au inventat un nou design al placii, folosind materiale mai usoare pentru placi si legaturi, care sunt si astazi foarte populare. Insa, inceputurile snowboardingului au fost in 1965, cand Sherman Poppen, un inginer din Michigan, a inventat pentru fiica sa sania descrisa mai sus. Placa a starnit interesul prietenilor fiicei sale, astfel ca Poppen a vandut aproape un milion de astfel de placi rudimentare, ca in 1970 sa organizeze competitii care au atras sute de participanti pe partia de schi din Michigan. Insa a fost recunoscut ca sport oficial abia in 1985, la World Cup in Zürs, Austria, iar in 1994 s-a infiintat in America prima Asociatie de Snowboard care organiza competitii si oferea pregatire incepatorilor. In 1998, snowboardul a devenit sport olimpic de iarna.
STILURI DE JOACA PE ZAPADA SI BARE
Si din acest moment au fost stabilite diferite stiluri de snowboard, fiecare cu echipamentul si tehnica sa specifice.
JIBBINGUL este un snowbording freestyle, care leaga zapada de accesorii. Adica bare de metal, copaci, cutii, banci, pereti, stanci, de cele mai multe ori acestea fiind amenajate special in zone urbane numite argotic jib.
FREE-RIDINGUL este cel mai accesibil stil de snowboarding, practic este baza altor stiluri. Pentru ca, practicand free-riding, te poti da cu placa pe orice teren, fara sa te concentrezi prea mult asupra tricurilor sau a vitezei. Poti aluneca pe teren deschis, asa ca este ideal pentru incepatorii in ale snowboardingului, care pot explora mai bine toate zonele bune si practicabile ale muntelui. O sa ai nevoie de o pereche de soft boots si de legaturi plate.
FREESTYLE-UL este cel mai cunoscut stil de snowboarding, focusat mai ales pe sarituri, tricuri, intoarceri, totul fiind mai mult aerian. Se folosesc placi mai scurte, mai subtiri si cizme mai flexibile, pentru a se reduce greutatea, iar manevrele in aer sa fie mai usor de executat. Foarte importanta este in freestyle aterizarea care sa nu permita accidentari.
CARVINGUL este un tip de snowboard alpin unde viteza este cea care troneaza. De cele mai multe ori, competitiile de carving se tin pe terenuri accidentate, tehnica cea mai importanta fiind curbele in zapada si intoarcerile puternice. Inseamna ca practicantul de carving trebuie sa aiba foarte multa putere si concentrare, nefiind deloc un stil potrivit pentru incepatori. Cizmele purtate sunt asemanatoare celor de schi, mai putin stranse in zona gleznei, si permit manevre mai rapide, viteza mai mare si o mai buna stabilitate. Placa trebuie sa fie mai lunga, dar mai ingusta, potrivita pentru coborarile cu viteza mare.
CUM ITI ALEGI PLACA
Totul depinde de inaltimea, greutatea si nivelul de pregatire la care esti. Placile variaza, in general, intre 100 cm - cele pentru copii, pana la 180 cm, pentru adulti. Pentru incepatori, ideale sunt placile mai scurte, care sa-ti ajunga intre umeri si barbie, tinand-o vertical pe podea.
Acest tip de placi este folosit si de riderii care practica sarituri. Pentru carving sau pentru un nivel mai avansat in ale snowboardingului, ai nevoie de o placa medie, care trebuie sa-ti ajunga intre barbie si nas. Iar pentru viteze mari si rideri foarte avansati, cele mai bune sunt placile lungi, care ajung de la ochi pana la cativa centimetri mai sus deasupra capului. Aceste placi se folosesc pe o zapada foarte afanata. Latimea placii este insa un element strict in alegerea placii. Pentru ca totul tine de cat masori la pantof. O talpa mai mica cere si o placa mai ingusta. Ideea este sa probezi placa punand piciorul pe ea, exact in pozitia de alunecare. Ghetele trebuie sa fie la acelasi nivel sau cu un centimetru mai mult peste marginile placii. Daca nu respecti aceasta regula, sunt mari sanse ca manevrele tale sa fie ingreunate, pentru ca nu poti apasa suficient de tare pe canturi. Iar daca picioarele depasesc mult marginea placii, te vei dezechilibra mult mai usor.
Gabi Serea