Remedii antideshidratare

DR. LARISA IONESCU CALINESTI, Cercetator gradul II, medic primar medicina interna, competenta apifitoterapie, Institutul National pentru Medicina Alternativa si Complementara
Apa este cel mai important constituent al organismului, ea reprezentand aproximativ 75% din greutatea corporala. Doua treimi din aceasta cantitate este distribuita in celule, realizand compartimentul intracelular, restul de o treime reprezentand compartimentul extracelular ce cuprinde apa din vasele sanguine (plasma sanguina), cea dintre celulele diferitelor tesuturi si organe (lichidul interstitial), precum si lichidele intracavitare (pericardic, pleural, peritoneal, intraarticular), lichidul cefalo-rahidian, umoarea apoasa a globului ocular.
Apa este indispensabila metabolismului celular, reprezinta un vehicul atat pentru nutrienti, electroliti, hormoni, vitamine si enzime, cat si pentru reziduurile ce sunt indepartate din organism prin urina si transpiratie. De asemenea, ea intervine in termoreglare prin transpiratie si perspiratie, in protejarea si umectarea mucoaselor, intra in constitutia secretiilor digestive, are rol mecanic de amortizare a socurilor (nucleul pulpos al discurilor intervertebrale, lichidul cefalo-rahidian).
CAND APARE DESHIDRATAREA?
Atunci cand pierderile depasesc aportul de apa. Cresterea osmolaritatii extracelulare si scaderea volumului circulant de sange determina aparitia senzatiei de sete ca prim semn de deshidratare. O crestere de doar 1%-2% a osmolaritatii este inregistrata de neuronii denumiti osmoreceptori de la nivelul centrului setei, determinand aparitia setei. Este important sa determinam cauza exacta a aparitiei senzatiei de sete. Pentru asta, trebuie cunoscut volumul de lichide ingerat zilnic si volumul urinar. Setea poate fi determinata de uscaciunea mucoasei bucale in conditii de hidratare normala a corpului; este cazul xerostomiei din sindromul Sicca (caracterizat prin uscaciunea generalizata a mucoaselor printr-un mecanism autoimun), al unor medicamente care scad fluxul salivei (anticolinergice - scobutil, antihistaminice), al respiratiei predominant pe gura (fumatori, bolnavi pulmonari cronici), al polidipsiei psihogene din unele afectiuni psihiatrice. Deficienta de ADH sau raspunsul deficitar al rinichiului la acest hormon, boli denumite diabet insipid de tip central (neurogen), respectiv renal, se manifesta prin pierderi mari de apa prin urina (intre 3-20 de litri pe zi) si sete excesiva. Alte boli endocrine ca diabetul zaharat si boala Addison pot fi o cauza de deshidratare.
EFECTELE DESHIDRATARII
Lipsa unui aport adecvat de apa poate duce in timp la o deshidratare cronica. Se estimeaza ca 70% dintre americani sufera de aceasta conditie, ce induce incetinirea metabolismului, oboseala cronica, constipatie, dureri ale articulatiilor implicate in mentinerea posturii (lumbago, dureri de genunchi), reducerea secretiilor digestive, a fluiditatii secretiilor mucoasei protectoare cu aparitia ulceratiilor gastrice, esofagiene, infectii respiratorii si urinare, nefrolitiaza, imbatranire prematura, tulburari de memorie si stari depresive.
MASURI PREVENTIVE
Cel mai rapid si mai eficient mod de a preveni deshidratarea cronica este ingestia suficienta de apa. Bauturile cu cofeina sau teofilina si alcoolul, chiar si sub forma de bere, prin efectul lor diuretic accentueaza dezechilibrul, de aceea sunt contraindicate. Pentru un adult este necesar un aport hidric de minim sase pahare pe zi. In anumite conditii (temperaturi ridicate, febra, efort fizic), necesarul de apa creste la minimum opt pahare pe zi. In caz de efort fizic sustinut, daca se bea numai apa, poate aparea hiponatremia dilutionala (intoxicatia cu apa), pentru prevenirea careia se recomanda ingestia de bauturi speciale pentru sportivi, care contin o cantitate suficienta de sodiu, alaturi de restul electrolitilor. In cazul tulburarilor digestive, alaturi de apa si sodiu se pierd potasiu - fiind necesara suplimentarea acestuia - dar si ioni de calciu, magneziu, clor.
RECOMANDARI DIETETICE
Alimentatia trebuie sa cuprinda cantitati cat mai reduse de grasimi si dulciuri concentrate (in a caror metabolizare se consuma apa), mai putine fructe dulci cu efect diuretic si laxativ (caise, prune, piersici, pere, mere). Sunt indicate legumele cu frunze verzi, bananele, citricele (mai ales grepfrut, lime, lamaie), rodia, kiwi, zmeura, pepenele galben. Iaurtul nu trebuie sa lipseasca, putand fi consumat cu frunze de busuioc, salvie, ghimbir ras, menta. Sucul de rodie cu putina sare este recunoscut in prevenirea deshidratarilor din timpul verilor toride. In lipsa acestuia, se poate bea suc de morcovi impreuna cu zeama de la o lamaie, amestecate cu o lingurita de miere intr-un pahar de apa, in fiecare dimineata. Se mairecomanda zilnic infuzii sau decocturi din plante cu efect antisudorific: alvie, cretisoara, menta, musetel, frunze de nuc, busuioc, coaja de stejar. Trebuie evitat consumul de plante cu efect diuretic: urzica, pir, matase de porumb, papadie, frunze de mesteacan si patrunjel.