Castanul salbatic ornamental

E un arbore cunoscut de toti, inalt pana la 30 de metri, plantat de-a lungul strazilor si in parcuri. Compozitia chimi ca difera an functie de organul de planta. Astfel, cotiledoanele semintelor contin 40-60% amidon, 1-10% zaharuri, 6-8% ulei gras, adenine, 8-10% saponozide triterpenice, in special escina, care imprima gustul neplacut, amar, al semintelor. Mai contin derivati flavonici, glicozizi ai quercetolului si camferolului, saruri minerale etc. Coaja semintelor contine polimeri ai D-catecholului si taninuri. Scoarta arborelui contine acid esculitanic, derivati oxicumarinici, fraxozid, scopolina si saponine. Frunzele contin derivati flavonici, taninuri catehice, derivati oxicumarinici, saponozide si vitamina C. Florile sunt bogate in derivati flavonici (cvercitrina, rutozid camferol, rhamnoglucozid). Sunt lipsite de saponozide si derivati oxicumarinici. Niciuna dintre materiile prime furnizate de castanul salbatic nu se vor intrebuinta decat sub forma de produse fitofarmaceutice. Aceste produse sunt utile in afectiunile hemoroidale, varice, flebite sau an preparate homeopate. Actiunea farmacodinamica a extractelor din castanul salbatic este imprimata, in principal, de prezenta saponozidelor triterpenice care au proprietati flebotonice (de crestere a tonicitatii peretilor venosi), actiune potentata de prezenta derivatilor flavonici si D-catecholului. In special escina are proprietati antiedematoase (antiinflamatoare), diminuand tot odata fragilitatea capilarelor. Scoarta are proprietati astringente si actiune de tip vitaminic P, datorita esculozidului.

OVIDIU BOJOR, Dr. Farm., Presedintele Patronatului Planta Romanica