Fruntasii Europei la defrisari

Acum cateva secole, 80% din suprafata Romaniei era acoperita de copaci, iar in prezent mai avem doar 26,7% paduri, mult sub media europeana de 32% si sub nivelul ecologic. Stiu, pare greu de crezut, data fiind imaginea de tara "infrunzita", implantata adanc in subconstientul social de expresia "codru-i frate cu romanul". Din pacate insa, cifrele contrazic aceasta viziune idilica.
500 DE ANI ATAT NE-AR LUA SA ANULAM EFECTELE DEFRISARILOR, IN RITMUL ACTUAL DE IMPADURIRE ECO FRUNTASII EUROPEI
CU CEI MAI ANEMICI "PLAMANI VERZI"
Comparativ cu tarile europene care au conditii geografice similare, discrepanta procentuala in ceea ce priveste numarul de arbori este uriasa. Fata de ai nostri 26,7 la suta, Cehia, de exemplu, este acoperita de paduri in proportie de 33%, Bulgaria - de 34%, Slovacia si Croatia - de peste 40%, Austria - de 46%, iar Slovenia - de 54%. Practic, statis ticile arata ca in Europa suntem pe ultimul loc la capitolul suprafata impadurita. Nici nu-i de mirare, daca e sa tinem seama de amploa rea si ritmul taierilor frauduloase de copaci, care a cuprins Romania ca o molima, vaduvindu-ne, in numai cativa ani, de 350 de mii de hectare de padure! Vinovatii sunt peste tot, de la cei care tin in mana drujba pana la cei care stiu si nu fac nimic. Din acest punct de vedere, cei mai mari tapinari se afla in Parlament si la conducerea ministerelor. Asa se face ca, nici la ora la care vorbim, nu exista un inventar la nivel national privind defrisarile sau un plan national de lupta impotriva fenomenului. De ce? Pentru ca nimeni nu are interesul ca aceste date sa ajunga in atentia opiniei publice.
MORMANELE DE RUMEGUS, O NOUA FORMA DE RELIEF
Oriunde te duci in codrii Romaniei, poti gasi, fara eforturi deosebite, hoti in actiune. Arborii taiati ajung materie prima pentru gaterele care au impanzit tara. Intr-o localitate din judetul Sibiu ar functiona nici mai mult nici mai putin decat 30 de gatere, un record in materie la nivel global, daca ar fi sa tinem seama ca un sat din Siberia, unde padurea "cade" pe oameni, nu detine mai mult de 15 gatere. Comisarii Garzii Nationale de Mediu au descoperit, in comuna Suseni din judetul Harghita, un munte de rumegus de aproximativ 3 km lungime si de inaltimea unui bloc. Si in statiunea Covasna, in zona garii, se afla un depozit de rumegus care a ajuns la dimensiuni impresionante. La fel si in comuna Agas din judetul Bacau, pe valea Trotusului, zac depozite de rumegus ale diverselor firme care s-au desfiintat sau care au fost concesionate de cateva ori, pana ce faptasii si-au pierdut urma.
CAUZE ALE SECETEI SI VIITURILOR
Dezechilibrul ecologic in care se afla acum Romania, spun cercetatorii de la Academia Agricola si Silvica (ASAS), este o consecinta a faptului ca doar o treime din spatiul rural este acoperit cu paduri autentice, functionale, fata de minimum 40% cat reprezinta procen tajul optim de impadurire pentru conditiile naturale si sociale ale spatiului geografic romanesc. Specialistii de la ASAS sustin ca la originea inundatiilor catastrofale din anii 1970, 1975, 2005 si 2006 s-au aflat, in mare masura, gradul redus de impadurire si gestionarea defectuoasa a celor mostenite. In zonele de stepa, aria impadurita este extrem de redusa (3%-5%), fata de nivelul considerat optim (10%-18%); iar la munte e de 20%-35%, fata de 40%-50% cat ar trebui. De aici si dezastrele sub forma de seceta si alunecari de teren, tot mai numeroase si mai grave, la care, potrivit expertilor, defrisarile au o contributie de 34,5%!



Natalia Talmacec