Obezitatea grabeste incalzirea globala

Cresterea continua a numarului de persoane predispuse la obezitate aduce dupa sine cresterea proportionala a emisiilor cu efect de sera. Concluzia apartine cercetatorilor britanici Phil Edwards si Ian Roberts, din cadrul London School of Hygiene and Tropical Medicine din Londra.
EXPLICATIILE
Argumentele oamenilor de stiinta pornesc de la faptul ca nevoile unei persoane supraponderale sunt mult mai mari decat ale uneia cu o greutate normala. Asadar, aflam din studiul britanicilor ca un obez necesita zilnic cel putin 2 960 de calorii pentru a face fata unor activitati simple, ceea ce inseamna cu 18% mai mult decat o persoana normoponderala. In consecinta, si poluarea produsa este mai mare. Cu alte cuvinte, un consum mai mare de hrana atrage automat un consum mai mare de resurse energetice, implicate in productia si transportul acesteia si, respectiv, o emisie mai mare de CO2 in atmosfera. Si cantitatea de deseuri compuse din pungi, cutii si peturi plastice - materia cea mai folosita la ambalarea produselor alimentare - este mai mare, respectiv si cota-parte din dioxidul de carbon rezultat in procesul de reciclare.
In prezent, circa 40% din populatia globului este supraponderala, avand un indice de masa corporala peste 30, iar OMS estimeaza ca pana in 2015 acest procentaj se va dubla.
OBEZII SAU VICTIMELE MODEI?
Pe aceeasi insiruire logica pot fi "invinuiti" si de poluarea provenita din industria textila. Astfel, daca pentru fabricarea unui tricou masura 38, de exemplu, se foloseste, in medie, circa un metru patrat de tesatura, pentru masura 50, e necesar de aproape doua ori mai mult, deci si de mai mult bumbac, de mai multa vopsea, energie etc. Totusi, trebuie sa admitem ca aici nu prea putem generaliza. De foarte multe ori, de dragul modei, o persoana supla poate "consuma" mai multe articole vestimentare decat una obeza, care se mul- tumeste cu doua perechi de blugi in loc de opt sau chiar zece, cate pot fi prezente in garderoba unei tinere trendy. Si la capitolul incaltaminte lucrurile sunt la fel de relative. Desigur, o persoana de 100 de kilograme va uza mai repede o pereche de pantofi, dar nu inseamna ca una de 60 de kilograme nu poate arunca la gunoi la fel de multe incaltari, din diverse alte motive.
CAUZA, DAR SI EFECT AL POLUARII
Oricat de "incomod" ar fi, este clar ca nu putem nega plauzibilitatea deductiilor facute de cei doi profesori britanici. Grav este insa faptul ca, in acest caz, principiul cauzalitatii ramane perfect valabil si in sens invers. De curand, cercetatorii japonezi au demonstrat implicarea poluarii in raspandirea galopanta a obezitatii pe glob. Mai exact, oamenii de stiinta niponi au descoperit unul dintre mecanismele prin care grasimile se depoziteaza in exces. Este vorba despre actiunea tributiltinului, o substanta chimica extrem de toxica, folosita in agricultura ca agent antifungic, prezenta in cantitati mari in majoritatea deseurilor lemnoase si textile. Aceasta nu doar ca perturba serios activitatea sistemului imunitar, dar "opereaza" si la nivelul retinoizilor X, componente celulare ce intervin in functia metabolica. Sub influenta tributiltinului, retinoizii migreaza in nucleul celulelor, activand genele care cauzeaza acumularea de tesut adipos. Vestea proasta este ca, pe langa tributiltin, au mai fost gasite "vinovate" pentru ingrosarea randurilor persoanelor obeze si bisfenolul A, si nonilfenolul, alte doua substante nocive, prezente din abundenta in mediul inconjurator. Astfel nici nu-i de mirarare ca, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), in anul 2015, populatia planetei va numara 700 milioane de obezi, cu 300 de milioane mai mult decat in prezent.







Natalia Talmacec