shutterstock_116278801

Terapia prin joc

Tot mai mulți consilieri educaționali și terapeuți din practica privată includ în munca lor cu copiii terapia prin joc, cunoscută și sub numele de ludoterapie. Această metodă s-a dovedit eficientă în ameliorarea problemelor pe care le au cei mici, dar ajută și la îmbunătățirea relației dintre părinți și copii.

Cel mai important aspect al terapiei prin joc este funcţia simbolică a jocului, care le asigură copiilor posibilitatea de a-şi evalua exprimarea sentimentelor şi gândurilor. Studiile efectuate de psihoterapeuţi americani demonstrează că experienţele semnificative din punct de vedere emoţional pot fi exprimate într-un mod mai confortabil şi mai sigur prin reprezentarea simbolică pe care o asigură jucăriile.

În interiorul copiilor există o lume plină de surprize şi de miracole. Terapia prin joc, ca orice alt demers terapeutic, reprezintă un proces de optimizare, de suport sau de recuperare a potenţialului atât de divers al copilului. Însoţit de pasiune, conştiinciozitate, libertate şi fantezie, jocul dă rezultate uimitoare.

Psihologia copilului consacră pagini numeroase terapiei prin joc. Există foarte multe opinii şi orientări (Carl Rogers, Virginia Axline, Melanie Klain) care spun că terapia prin joc îşi atinge eficienţa şi scopul cu condiţia să fie aplicată constant şi urmărind anumite standarde de calitate. Deşi copiii traversează situaţii dificile (abandon, boală incurabilă), ei vor fi întotdeauna receptivi la iubire. Jocul reprezintă sursa, dar şi resursele energetice ale copilului, fiind o cale specială de a explora experienţe traumatizante sau ameninţătoare (o cură de citostatice, o intervenţie chirurgicală).

Cum funcționează terapia prin joc

Copiii îşi comunică gândurile şi sentimentele prin joc mult mai natural decât o fac prin comunicarea verbală. Pe măsură ce copilul se joacă, terapeutul observă şi începe să recunoască teme şi modele sau moduri de folosire a materialelor care sunt importante pentru copil. În timp, terapeutul ajută copilul să dea un sens simbolic jocului său. Terapia prin joc este utilizată pentru a contracara probleme ce interferează cu dezvoltarea normală a copilului: comportament agresiv, tulburare de ataşament, hiperactivitate, crize de furie, tulburări de somn, anxietate, enurezis, encomprezis, abuz fizic, sexual sau emoţional, neglijare, pierderea familiei sau a unei persoane foarte apropiate.

Dramaterapia

Alături de terapia prin joc, dramaterapia este un proces terapeutic similar, care utilizează metode precum improvizaţia, povestirea, interpretarea diverselor roluri prin intermediul marionetelor, măştilor şi costumelor. Dramaterapia se bazează pe procese ce includ identificarea proiectivă îmbinată cu terapia prin joc.

Beneficiile ludoterapiei

Terapia prin joc are meritul de a furniza un spaţiu – atât fizic, cât şi emoţional – sigur şi confortabil pentru exprimarea sentimentelor. Jocul este o activitate familiară copiilor şi îi face să se simtă relaxaţi, având darul de a reduce stările de anxietate, de a facilita exprimarea emoţiilor în mod original şi creativ. Jocul ajută la explorarea şi practicarea anumitor tactici sociale, contribuie la dezvoltarea concentrării, fortifică încrederea în sine şi în ceilalţi şi încurajează creativitatea. O funcţie importantă a jocului este transformarea în situaţii controlabile a ceea ce nu poate fi controlat în realitate. Totodată, terapia prin joacă îl ajută pe copil să-şi asume anumite probleme şi să le înţeleagă mai bine pentru a le putea face faţă cu succes.

Ludoterapia individuală și de grup

Terapia prin joc poate fi făcută individual sau în grup, cu mai mulţi copii. Atunci când se optează pentru varianta individuală, în camera de joacă sunt prezenţi doar terapeutul şi copilul. Totuşi, mulţi specialişti în ludoterapie recomandă integrarea copilului într-un grup, astfel încât participanţii să-şi dezvolte împreună abilităţi sociale şi să-şi facă prieteni. În plus, micuţul are şansa de a lucra în echipă, de a-şi dezvolta abilităţile de comunicare şi capacitatea de a-i asculta pe ceilalţi. Tehnicile colective presupun implicarea copiilor în spectacole, sporturi sau psihodrame.

Alexandra Nistoroiu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *